EXCLUSIV VIDEO | Culisele geopolitice în cazul Schengen și pierderile economice ale României. Răzvan Nicolescu: ”Nehammer face jocurile Moscovei”

Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu – inițiatorul petiției care a dus la votul covârșitor din Parlamentul European pentru rezoluția care vorbește de încălcări de tratate ale Guvernului lui Karl Nehammer, de discriminare și de eventuale compensații financiare din partea Austriei pentru daunele economice produse prin refuzul de primi România în Schengen – a dezvăluit, într-un interviu în exclusivitate pentru Gândul, că în urma consultării unor surse de la Viena a aflat că, în privința refuzului aderării, cancelarul austriac Karl Nehammer și premierul ungar Viktor Orban se consultă permanent și se coordonează reciproc, pentru ”a pune tălpi” deciziei întregii Uniuni Europene de a primi țara noastră în spațiul european de liberă circulație.

Problema aderării României la spațiul Schengen rămâne încă în aer. Majoritatea statelor din Uniunea Europeană susțin România pentru atingerea acestui obiectiv de politică europeană. Există și organizații ale societății civile care au luat-o înaintea statului român și care desfășoară o strategie de lobby și de atragere a atenției opiniei publice europene și internaționale asupra nedreptății la care politicieni iresponsabili din Austria și Ungaria supun statul român din interese geopolitice din ce în ce mai evidente.

Acum câteva luni, Adrian Zuckerman, fost ambasador american în România între 2019 și 2021, pe care nu îl putem suspecta că vorbește neinformat,  afirma răspicat că în atitudinea de refuz a Vienei de a primi România în Schengen se poate citi influența rusă.

VIDEO S-a dat STARTUL la distracția pe zăpadă. Pârtiile pentru începători sunt pline de copii și adulți care vor să învețe să schieze sau să se dea cu placa

00:26

ULTIMA ORĂ Călin Georgescu face apel la Procurorul General după campania PNL pe TikTok: „Nu au existat ingerințe, decât de tipul celor dâmbovițene”

00:03

”Cred că austriecii, ungurii, olandezii trebuie să aibă ruşine că blochează România să intre în Schengen. Este un amestec de protecţionism al industriei agriculturii, al portului din Olanda, e o influenţă rusă în Ungaria şi Austria, în opinia mea, care îi face să blocheze. Printre motivele invocate de ministrul de Interne al Austriei pentru a refuza primirea României în Schengen ar fi o presupusă existență a rețelelor mafiote de trafic de persoane. E ceva de necrezut. Cele mai mari astfel de rețele criminale sunt în Olanda, Franţa şi în Europa de Vest. România trebuie să aibă curaj să nu mai accepte acest refuz de a fi primită în Schengen”, avertiza, într-un interviu, fostul ambasador american la București, Adrian Zuckerman.

Asociația pentru Energie Curată, organizația nonguvernamentală a fostului ministru al Energiei Răzvan Nicolescu, a inițiat, împreună cu alte asociații și cu europarlamentari români, o petiție pentru denunțarea gravelor abateri ale Austriei de la legislația Uniunii Europene, prin refuzul nejustificat privind primirea României în spațiul Schengen.

Astfel, acum două săptămâni, Comisia de petiții și Comisia pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentul European au dezbătut acest document venit din partea societății civile românești. Atunci, unul dintre cei mai buni experți români în drept european și migrație, Ștefan Solomon, a afirmat că votul negativ al Austriei, din 8 decembrie 2022, în cazul aderirii României nu a ținut cont chiar de criteriile prevăzute de Acordul Schengen. El a demonstrat că votul negativ al Guvernului austriac a fost unul discreționar, adică ilegal.

Sub asemenea presiuni politice și legale, Austria riscă să fie adusă în fața Curții Europene de Justiție.

În plenul Parlamentului European din 12 iulie a fost un vot masiv – peste 80% – în favoarea rezoluției pe Schengen generată de petiția depusă de asociația condusă de fostul ministrul Răzvan Nicolescu. Niciodată până acum, Parlamentul European nu a vorbit în termeni duri despre încălcări de tratate comise de Guvernul austriac condus de cancelarul Karl Nehammer, despre discriminări din partea Vienei la adresa României și de eventualitatea unor substanțiale compensații financiare pe care Austria trebuie să le plătească pentru daunele economice produse prin refuzul de primi România în Schengen.

Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Gândul, fostul ministru al Energiei, actualmente membru al Consiliului European pentru Relații Externe (ECFR), susține că unul dintre motivele ascunse ale blocajului Schengen ține de rațiuni de geopolitică și de un  joc periculos pe care liderii Austriei și Ungariei îl fac pentru a implementa strategia de dezbinare a Uniunii Europene pusă la cale de Vladimir Putin, liderul criminal de la Kremlin, supus unor sancțiuni severe din partea occidentalilor.

Fostul ministru Răzvan Nicolescu a lăsat să se înțeleagă faptul că Nehammer și Viktor Orban au sarcini trasate de la Moscova să stimuleze în România un val de euroscepticism, speculând dezamăgirea românilor că nu am fost primiți în Schengen. Răzvan Nicolescu susține că există un interes major al Rusiei ca această parte estică, aflată în apropierea Ucrainei, să nu fie sută la sută integrată în spațiul comunitar, ci să rămână într-o zonă mai gri.

În viziunea lui Răzvan Nicolescu, mai există și un alt motiv al blocării accesului României la spațiul Schengen de către Viena și Budapesta: invidia regională. Austria și Ungaria se tem de viteza de dezvoltare economică a României și de sectorul ei privat foarte dinamic și extrem de competitiv. Nicolescu mai spune că, odată cu aderarea României la Schengen, lucrurile vor evolua și mai rapid, iar această dezvoltare economică s-ar accelera și mai tare. România are acum aproape de două ori mai mare PIB-ul decât Ungaria.

În continuarea demersurilor asociației dumneavoastră de a influența opinia publică europeană în favoarea unui vot pozitiv pentru aderarea României la spațiul Schengen, ați fost și în Austria. Ați avut întâlniri și discuții cu politicieni austrieci din opoziție. Care este însă atitudinea politicienilor care fac parte din Guvernul de la Viena, condus de cancelarul Karl Nehammer? Ce spun ei? Cum își justifică ei votul negativ de anul trecut privind aderarea noastră la Schengen?

Nu spun nimic, n-au niciun argument. Noi avem un document – pe care l-am depus și la Parlamentul European, și la Comisia Europeană – prin care Guvernul austriac  își explică acel vot negativ din decembrie anul trecut prin care a refuzat aderarea noastră la spațiul Schengen. Vin cu niște argumente care nu au nicio legătură cu România și nici cu intrarea noastră în Schengen. Executivul de la Viena invocă niște probleme care nu țin de România. Țin mai degrabă de rutele de migrație prin Serbia, Ungaria, Austria sau mai mult prin Croația. România nu este o rută de migrație și acest lucru este știut de zeci de ani.

În dosarul petiției prezentate la Comisia de libertăți civile (LIBE) a Parlamentului European, ați atașat și un document cu poziția oficiala a Guvernului cancelarului Nehammer în legătură cu veto-ul din 8 decembrie 2022. În document se spune că România și Bulgaria vor intra în Schengen în 2023, adică anul acesta. Credeți că Nehammer se va ține de cuvânt? 

Da, în acel document, Guvernul austriac spune că, în 2023, vom intra în spațiul Schengen. Dar nu se poate avea încredere în afirmațiile Guvernului său. Dacă s-a întors cu trei săptămâni înainte de votul din 8 decembrie 2022, după ce confirmaseră de vreo optsprezece ori că ne susțin și că vor vota pentru primirea noastră, vă dați seama că există orice fel de risc.

Discutăm despre niște politicieni care nu își respectă cuvântul dat. Acest lucru mi se pare foarte clar. Politicieni austrieci precum cancelarul Karl Nehammer și-au pierdut orice fel de credibilitate peste tot în regiune. Nu poți să te comporți așa cum s-au comportat ei și să mai ai pretenția să fii respectat. Sunt inconștienți.

Cei care pierd cel mai mult din cauza blocării accesului nostru în spațiul Schengen sunt austriecii. Noi, românii, în general, dar și noi ca asociație, suntem oameni atașați proiectului european și am zis că trebuie să ne mobilizăm să facem ceva, pentru că, practic, prin demersurile noastre, noi apărăm nu numai dreptul românilor, dar apărăm și principiile și regulile europene. Acest demers al nostru îl vom duce până la capăt, iar capătul poate să însemne o serie de procese intentate Austriei la Curtea Europeană de Justiție, pentru că, până la urmă, Curtea este garantul respectării regulilor stabilite în tratatele de aderare.

Care credeți că este subtextul geopolitic al acestei atitudini nejustificate a Austriei, dar și a Ungariei, de respingere a primirii noastre în spațul Schengen? Ce urmăresc  cancelarul austriac Karl Nehammer și  premierul ungar Viktor Orban prin astfel de sfidări ale regulilor UE?

În primul rând, vor ca românii și bulgarii să devină dezamăgiți de acest proiect european, să se simtă din ce în ce mai frustrați, să se simtă puși la colț. Practic, prin bețele în roate pe care ni le pun Nehammer și Orban vor să stimuleze în România un val de euroscepticism.

Vor să facă să pară că Europa este divizată. Vor ca această parte estică, aflată în apropierea Ucrainei, să nu fie sută la sută integrată în spațiul comunitar, ci să rămână, așa, într-o zonă mai gri.

Mai sunt și alte motivații de care ar trebui să ținem seama. Aspecte legate de politica lor internă, mai ales în Austria. Dar, după cum s-a văzut, și-au făcut un calcul greșit că vor câștiga capital electoral refuzând să voteze în favoarea aderării noastre și a bulgarilor în spațiul Schengen. Dintr-o asemenea proastă decizie politică, nu cred că au câștigat. Ba dimpotrivă, vor avea multe de pierdut pe termen lung. Și să nu vă imaginați că austriecii sunt conduși de niște lideri care ar fi un reper de inteligență politică. Ca să-ți recunoști o anumită greșeală politică, îți trebuie puțin curaj.

Pe lângă toate acestea, mai este și o teamă a Austriei și Ungariei legată de viteza de dezvoltare a României. România se dezvoltă foarte bine prin această apartenență la Uniunea Europeană, chiar dacă nu suntem noi cel mai bine organizat stat, nici cu cel mai eficient guvern, nici cu cea mai eficientă administrație centrală sau locală.

Avem însă un sector privat foarte dinamic. Se întâmplă lucruri semnificative în economia românească, iar, odată cu aderarea noastră la Schengen, lucrurile vor evolua și mai rapid, această dezvoltare s-ar accelera și mai tare. Noi avem un PIB de aproape de două ori mai mare decât PIB-ul Ungariei. Sunt cunoscute deja situații în care cetățenii din Ungaria au ajuns să cumpere produse de prin România sau inginerii unguri care își caută locuri de muncă mai bine plătite la noi.

Deci, există o anumită dinamică a dezvoltării noastre economice la nivel regional care stârnește probabil temeri atât la Viena, cât și la Budapesta. România are un potențial imens. Aderarea noastră la Spațiul Schengen ar potența și mai mult punctele noastre tari, chiar în zona în care deciziile și progresul economic nu mai țin strict de statul român.

Dinamica economică românească nu mai ține de ce primim doar de la Uniunea Europeană, nu se mai rezumă acum doar la formula ”am primit niște fonduri din PNRR, stați să vedem că trebuie să facem un ghid și nu suntem în stare, și îl contestăm, și nu știm ce se mai întâmplă pe urmă”. Vorbim deja de sectoare puternice din economia noastră privată care merg cu motoarele turate.

Temerile altora legate de dezvoltarea noastră economică implică și alte aspecte. Cele care țin regula din cartea de economie: dintotdeauna, în spațiile de pe lângă marile rute de comerț, de transport, se dezvoltă economia mult mai rapid. Odată intrați în Schengen, eu cred că putem să creștem cu cel puțin 1% din PIB în fiecare an.

La cât se calculează pierderile economice, comerciale, ale României și Uniunii Europene în ansamblul ei din cauza blocajelor de transport și a întârzierilor în circulația bunurilor și mărfurilor înregsistrate la punctele vamale de control? 

Vorbim de niște pierderi clar calculate și care sunt de ordinul milioanelor de euro. Vorbim în primul rând de firme de transport care pierd bani. Culmea este că unele dintre ele sunt chiar firme austriece. Unii care suferă de pe urma blocajelor de transport, prin neprimirea noastră în Schengen, sunt firme ale austriecilor, nu doar firme românești. Sunt firme austriece care transportă fructe din Grecia în Austria, spre exemplu, și care trebuie să țină fructele zile întregi în plus la punctele de trecere a frontierei. Vă dați seama este afectată direct calitatea acelor fructe.

Este ridicol ce se întâmplă inclusiv pentru austrieci. Când îi somezi să își justifice veto-ul pus anul trecut la intrarea României în Schengen, guvernul austriac își răspunde aiurea: ”Domnule, avem probleme cu migrația ilegală”.

Le-am spus când am fost la Viena că sunt 600 de polițiști unguri în acest moment care stau degeaba pe granița cu România. Acești 600 de polițiști unguri ar fi mai bine și mai eficient să fie trimiși pe granița problematică cu Serbia, ca să întărească paza exact în zona pe unde, într-adevăr, intră imigranți ilegal. Ca să își rezolve problemele cu migrația, austriecii, de comun acord cu ungurii, ar putea să adopte o astfel măsură, fără buget suplimentar, fără ziduri, fără garduri. Și o astfel de măsură ar putea fi aplicată chiar de mâine.

Într-o postare a dumneavoastră pe rețelele de socializare ați spus deschis că autoritățile din România ar trebuie să scoată afară din țară acele entități financiare și economice austriece toxice care controlează sectoare strategice din economia româneasca și care au legături dovedite cu Rusia lui Vladimir Putin. Există astfel de entități, de vehicule economice, financiare și comerciale  – pe care dumneavoastră le numiți ” vehicule”, în sensul de vehicule ale intereselor financiare ale altora – care prezintă un risc pentru securitatea economică a României?

Mai întâi vreau să fac o precizare. Există în România multe investiții și multe proiecte austriece care sunt foarte în regulă. Nu au niciun fel de problemă. Un exemplu: mă uit la ceea ce fac cei de la BCR, o bancă foarte serioasă și care manifestă respect față de statul în care operează, față de cetățenii din țara unde operează.

Dar trebuie să ne uităm cu atenție la toate entitățile economice și comerciale austriece. Nu toți sunt în regulă. Uitați-vă, de exemplu, ce face Raiffeisen Bank în Rusia. Ar trebui făcută o analiză și investigat vehicul cu vehicul comercial și financiar. Și aici nu mă refer la întreprinderile mici și mijlocii din Austria, care fac afacere cu IMM-uri din România, care sunt conduse de antreprenori onești și care câștigă împreună cu românii. Deci, nu la acest lucru mă refer.

În schimb, cred că ar fi bine să  fie analiză fiecare entitate austriacă de afaceri care ar putea prezenta un risc din punct de vedere al securității economice. Repet: avem cazul Raiffeisen Bank din Rusia. Ei nu vor să plece de acolo și, în pofida tuturor sancțiunilor, ei au decis să rămână acolo. Nu vor să se retragă și fac afaceri cu regimul de acolo.

Legăturile sunt evidente. Nu spun un mare secret. Informația este din surse deschise. Citiți Financial Times și o să găsiți acolo analize pe acest subiect. Și, în acest context și în aceste condiții, trebuie analizat care este impactul unor asemenea entități asupra securității economice a României. Trebuie analizat caz cu caz. Dacă vom face o asemenea analiză eu sunt sigur că vor fi găsite astfel de entități austriece. Atunci va trebui adoptată o soluție legală care să respecte tratatele europene și care trebuie să ne protejeze și nouă interesele.

Mi-este foarte clar: de mai bine de un an de zile, Austria a decis să fie o țară ostilă României. Românii au acceptat până acum tot ce se putea accepta. Argumentul cu migrația prin România nu ține, este fals. Sunt echipe de polițiști austrieci pe frontierele românești și au văzut clar că aici nu se întâmplă lucruri imaginate și invocate cu rea intenție de politicieni de la Viena. Austria are inclusiv forțe de poliție prezente la noi. Și, cu toate astea, nu discută, nu comunică cu noi. Se comportă așa cum se comportă: arogant și urât. Găsesc în această atitudine a actualului Guvern de la Viena o combinație toxică de interese geopolitice, de prostie și de nesimțire.

Mi-ați spus că aveți informații de la surse din Viena care dovedesc că, în privința refuzului aderării României la Schengen, cancelarul austriac Karl Nehammer și premierul ungar Viktor Orban se consultă și să coordonează reciproc pentru a pune tălpi deciziei întregii Uniuni Europene de a ne primi în spațiul comun european de liberă circulație. Austria și Ungaria, împreună cu Serbia, reprezintă un trio care face jocurile Moscovei, cu scopul de a ține România pe tușă, de a-i bloca dezvoltarea economică?

Am niște surse foarte bune în Austria cu care comunic destul de mult. Partenerii austrieci sunt foarte dezamăgiți de ce se întâmplă referitor la acest subiect. Nu fac parte din partidul cancelarului Karl Nehammer, fac parte din alte partide. Toți în Austria știu că, în privința aderării noastre la Schengen, Nehammer s-a consultat cu premierul ungar Viktor Orban.

Orban a spus că ne-a susținut să intrăm în Spațiul Schengen din rușine față de cetățenii români de etnie maghiară din România. Dar, în realitate, premierul ungar l-a încurajat pe cancelarul austriac să se opună intrării noastre în Schengen. Toate aceste sunt cunoscute. Și, acum, premierul Viktor Orban îndrăznește să ni se prezinte ca un fel de mediator, ca unul care va aduce o posibilă soluție pentru problema pe care noi o avem cu aderarea la Schengen. Orban speră să negocieze ceva și să obțină ceva. Asta este strategia lui.

Din punctul meu de vedere, astfel de politicieni ca Viktor Orban și Karl Nehammer sunt foarte periculoși pentru proiectul european. Fac jocurile Moscovei și fac un joc urât al lipsei de principii, fără moralitate, călcând peste reguli. Aceste veto-uri cu care se joacă ei amenință stabilitatea Uniunii Europene.

Urmând poate linii trasate de la est, ne spun să nu mai votăm decizii în favoarea ucrainenilor. Cei care au fondat Uniunea Europeană niciodată nu s-au gândit că se va ajunge la o astfel de situație – niște politicieni fără principii să înceapă să șantajeze state membre și să blocheze anumite decizii, aparent fără niciun fel de sens. Noi credem că o astfel de atitudine este ilegală din perspectiva tratatelor, și mai ales atitudinea austriecilor, în ceea ce privește votul pentru primirea noastră în Schengen.

Ești stat membru al UE, ai un drept de vot.  Dar, ca stat membru al UE, votul acela tu trebuie să ți-l exerciți cu bună-credință. Nu poți să-ți exercițiu un vot împotriva altor prevederi din Tratatul de aderare la UE. Nu poți să-ți exerciți un vot cu rea-credință. În UE, fiecare stat membru funcționează pe principii bună-credință.

Desigur, ai dreptul să decizi, dar nu poți să dai un vot discreționar. Niciodată o decizie politică nu poate să bată tratatele UE.  Am auzit de multe ori invocându-se formula: ”E o decizie politică și trebuie consens”. Nu. Nu există așa ceva. Este un tratat care prevede niște lucruri care trebuie respectate de toți. Deciziile politice nu pot să bată tratatele europene.

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV | Istoricul Katherine Fleming: ”Politicienii ne manipulează sentimentele de nostalgie, la fel ca Donald Trump cu «Make America great again!»”

EXCLUSIV | Cum pierd companiile bani și timp prin refuzul Austriei de a accepta intrarea României în Schengen. Mehmet Sumeroglu, președintele Consiliului Suprem al Afacerilor Europene: ”Cozile la care camioanele cu marfă trebuie să aștepte reprezintă principalul dezavantaj”

EXCLUSIV VIDEO | Dezvăluiri șocante ale infiltrării NKVD în Mișcarea Legionară. Cu mitraliere de la Moscova s-a tras la rebeliunea legionară din 1941

INTERVIU EXCLUSIV | Sociologul german Rainer Zitelmann demontează miturile anticapitaliste. ”Oamenii tind să uite cum au devenit prosperi”

EXCLUSIV | Pericolul Crimeii ocupate de ruși. Analist: ”Europa nu vrea ca gurile Dunării să se verse în buzunarul Rusiei. Noi am fi în bătaia armelor”

INTERVIU EXCLUSIV | Bill Browder, inamicul public numărul 1 al lui Putin: ”Războiul lui din Ucraina este unul de distragere a atenției, să nu vadă rușii sărăciți cât a devalizat bugetul”

Autor

Bogdan Rădulescu

Bogdan-George Rădulescu, jurnalist, analist politic. Jurnalist între 1995-2015 (Radio România Internațional, Radio România Actualități). A fost corespondent la Bruxelles pentru Radio România (2011-2015), ... vezi toate articolele