EXCLUSIV VIDEO | Cum a ajuns Elena Ceaușescu să poarte la Paris o ie țesută la Breaza. Povestea fascinantă a iei ”descântate”
Povestea iei de Breaza este una deopotrivă fascinantă și cu tâlc despre apariția faimosul veșmânt creat manual, fir cu fir, de urmașele băciței. O ie purtată cu cinste, mai întâi de o preafrumoasă și însemnată băciță, descălecătoare de ținut, mai apoi de regine și de reprezentante ale aristocrației franceze, nu în cele din urmă de generația de astăzi, iubitoare de frumos și de spirit tradițional românesc.
Chiar dacă și-a pierdut, în timp, renumele dobândit în anul 1928 de stațiune balneo-climaterică, Breaza continuă să domine topurile mondiale cel puțin într-o anumită privință. Aici a fost creată, pentru prima oară în istorie, ia de Breaza, veștmântul popular devenit celebru în fiecare colț de lume datorită meșteșugului și a priceperii în arta țesutului cu totul și cu totul specială de care dau dovadă urmașele Băciței Brează, despre a cărei legendă am vorbit în prima parte.
Arta Casnică, cooperativa artizanilor
Ne continuăm periplul prin hățișurile istoriei și aflăm lucruri inedite despre modul în care cooperativa Arta Casnică din Breaza a reușit să supraviețuiască vicisitudinilor unor vremuri de tristă amintire pentru români.
De la profesorul Vasile Focșeneanu, alintat de elevi cu porecla„dascălul pix”, aflăm despre existența celebrei cooperative Arta Casnică, prin care numele localității Breaza a fost dus atât de sus pe scara valorilor tradiționale românești. O cooperativă veche de zeci de ani care își păstrează și astăzi renumele de templu al țesutului iei atât de apreciate prin multe locuri din lume.
Dictatoarea și croitoresele
Un moment aparte, pe care profesorul Focșeneanu îl numește de cumpănă în istoria cooperativei Arta Casnică Breaza și a iei făurite în atelierele ei, l-a constituit cel în care conducerea întreprinderii meșteșugărești avea să dea piept cu ifosele Elenei Ceaușescu, soția fostului dictator comunist.
Întreaga poveste despre cum a ajuns Elena Ceaușescu să comande o ie țesută în Breaza, cât timp le-a luat croitoreselor să o finiseze și la ce eveniment monden parizian a apărut soția fostului dictator comunist îmbrăcată în cămașa populară „made in” Breaza este spusă în detaliu în reportajul video.
Înainte, însă, de a-i fi pusă la încercare temeinicia și profesionalismul de către consoarta celui care tăia și spânzura în România cenușie dintre anii 1965 și 1989, Arta Casnică din Breaza a avut și alte cumpene însemnate. Peste una dintre ele a trecut mulțumită sprijinului regal oferit necondiționat artizanilor din Breaza.
Ia descântată de Breaza
Una dintre întrebările pe care i le adresăm profesorului Focșeneanu, referitoare la prețul de achiziție al unui astfel de veșmânt popular, emblematic pentru Arta Casnică din Breaza, îi dă istoricului prilejul să ne vorbească despre procesul, extrem de laborios, al realizării iei. De la el aflăm cât timp îi ia unei cusătorese să țeasă manual ia, dar și care sunt etapele parcurse până la finalizarea produsului.
Ultima dintre poveștile fascinante istorisite în tonul molcom al povestitorului desăvârșit de profesorul Focșeneanu are legătură cu ia „descântată de Breaza”, un produs a cărui istorie merită pe deplin amintită fie și numai pentru că, în vremurile noastre, el a dispărut cu totul din, să-i spunem, repertoriul meșteșugăresc al cusătoreselor din Breaza.
CITEȘTE ȘI: