EXCLUSIV | Cum au crescut frații Micula deficitul bugetar al României în 2019. Viorica Dăncilă: ”Plata nu era necesară, procesul nu era finalizat”
This browser does not support the video element.
Bugetul pentru 2023 este construit pe un deficit de 4,4% din PIB, sub deficitul bugetar din 2019 ajuns la 4,6%, care la acea vreme era un record al ultimilor zece ani. În primele zece luni din 2019, premier a fost Viorica Dăncilă, iar ultimele două luni ale anului au fost încheiate de Guvernul Orban. Viorica Dăncilă spune, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că s-a ajuns la deficit bugetar în 2019 din cauza unor plăți făcute în ultimele luni ale acelui an, care ”nu erau necesare, nu erau oportune”. Fostul premier a dat ca exemplu de plată ”care nu era necesară” despăgubirea dată de Guvernul Orban fraților Ioan și Viorel Micula, în decembrie 2019, de ordinul sutelor de milioane de euro.
Fostul premier PSD din perioada în care partidul era condus de Liviu Dragnea spune că Guvernul pe care ea l-a condus până în 4 noiembrie 2019 s-a încadrat în deficitul prognozat, pentru că până în octombrie 2019 a fost 2,8%. Au urmat însă, susține fostul premier Viorica Dăncilă, ”plăți făcute de Guvernul Orban care ”nu erau necesare, nu erau oportune și care au dus la mărirea acestui deficit”.
Execuţia bugetară pe primele trei luni din 2023 s-a încheiat cu un deficit de 1,42% din PIB (22,75 miliarde de lei), în condițiile unor venituri care au crescut sub aşteptări și a unor cheltuielile mai mari decât erau bugetate. Ca să acopere deficitul de aproape 23 de miliarde de lei, Guvernul a pregătit ordonanța austerității, prin care Guvernul speră să facă economii de 5,3 miliarde de lei. Fără o temperare a cheltuielilor și o creștere a veniturilor la bugetul de stat, anul 2023 s-ar putea încheia cu un deficit mai mare decât cel prognozat de 4,4%.
Deficitul bugetar al României a fost:
- în 2018 – 2,88% din PIB (27,3 miliarde de lei);
- în 2019 – 4,6% din PIB (48,3 miliarde de lei), dublu faţă de cel din 2018 şi cel mai mare din ultimul deceniu;
- în 2020 – 9,79% din PIB (101,92 miliarde de lei), mult peste nivelul prognozat (de 3,59%)
- în 2021 – 6,72% din PIB (80 miliarde de lei), sub nivelul prognozat de 7,1%;
- în 2022 – 5,68% din PIB (81,01 miliarde de lei).
Viorica Dăncilă (atunci PSD) a fost premier din 29 ianuarie 2018 până în 4 noiembrie 2019, fiind urmată de Ludovic Orban (la acea vreme în PNL), care a condus Guvernul până în 7 decembrie 2020.
În ultimul an al Vioricăi Dăncilă ca premier, deficitul bugetar a depășit cu mult ținta stabilită de 2,76%, ajungând la 4,6%.
”Deteriorarea amplă a deficitului bugetului general consolidat în anul 2019 faţă de ţinta de 2,76% din PIB a fost determinată de majorarea programată a unor categorii de cheltuieli potrivit prevederilor legilor bugetare anuale aprobate la începutul anului 2019 fără acoperire în creşterea corespunzătoare a veniturilor bugetare sau economii substanţiale realizate la alte categorii de cheltuieli”, se arăta în execuţia bugetară publicată în ianuarie 2020 de Ministerul Finanţelor, condus atunci de Florin Cîțu.
Viorica Dăncilă, premierul PSD din perioada în care la șefia partidului era Liviu Dragnea, spune că Guvernul pe care ea l-a condus până în 4 noiembrie 2019 s-a încadrat în deficitul prognozat, pentru că până în octombrie 2019 a fost 2,8%. Au urmat însă, susține fostul premier Viorica Dăncilă ”plăți făcute de Guvernul Orban care ”nu erau necesare, nu erau oportune și care au dus la mărirea acestui deficit”.
”În 2018, am avut deficit de 3%. În octombrie 2019, deficitul pe care l-a avut Guvernul PSD a fost de 2,8%, deci nu am depășit deficitul.
Mulți spun 2019, deficit 4,5%, deci lucru care a creat îngrijorare. Este real, dar din 4 noiembrie până la sfârșitul lui decembrie au fost făcute plăți care nu erau necesare, nu erau oportune și care au dus la mărirea acestui deficit”, susține Viorica Dăncilă.
”Plata către frații Micula s-a făcut pentru un proces care nu era finalizat”
Fostul premier a dat ca exemplu de plată care a fost făcută deși nu era necesară și care a mărit deficitul bugetar în ultimele două luni din 2019 cei aproximativ 300 de milioane de euro dați fraților Ioan și Viorel Micula, fondatorii grupului European Food&Drinks, după câștigarea unui proces internațional de arbitraj ICSID privind despăgubiri de la statul român, pe motiv că nu le-ar fi fost protejată investiția, fapt care le-ar fi provocat pagube.
Despăgubirile au fost plătite de Guvernul Orban în decembrie 2019, însă au fost considerate ulterior de către Comisia Europeană un ajutor de stat ilegal, CE solicitând României să recupereze banii, decizie contestată de frații Micula și aflată încă în analiză la instanţele europene.
Aș da un exemplu: plata către frații Micula, pentru un proces care nu era finalizat, lucru pe care l-am realizat mai târziu, când instanța a dat câștig de cauză statului român”, a adăugat Viorica Dăncilă.
Fostul premier a mai spus că, dacă în 2019, când deficitul a ajuns la 4,6% din PIB, un record al ultimilor zece ani anterior, în cazul deficitului din 2023, situația este diferită, pentru că acum sunt cheltuieli care depășesc veniturile încasate la buget în condițiile, dar care vin după mai multe crize.
”Cu timpul, am văzut că au intervenit noi crize, vorbesc de criza din domeniul sănătății, COVID-19, criza energetică și nu în ultimul rând războiul din Ucraina. Ei bine, toate aceste lucruri impun decizii imediate, pentru că tot ceea ce lăsăm să curgă și nu luăm decizii se pot amplifica. Trebuie să venim cu lucruri clare, care să fie în sprijinul României și să avem o putere de negociere mult mai mare atât la Bruxelles, cât și cu celelalte state cu care avem relații economice”, spune Viorica Dăncilă.
Interviul integral cu fostul premier Viorica Dăncilă, la GÂNDUL EXCLUSIV:
Schimbarea legislației din România și declanșarea ”războiului” dintre frații Micula și statul român
În timpul procesului de aderare la Uniunea Europeană, România a schimbat, în anul 2004, legislaţia privind ajutorul de stat şi a anulat facilitățile din zonele defavorizate.
La 26 august 2004, România a abrogat toate măsurile acordate prin schema de stimulente fiscale în cauză (respectiv ”zonele defavorizate”), cu excepția scutirii de la plata impozitului pe profit. S-a precizat că, ”pentru a respecta criteriile prevăzute de normele comunitare privind ajutoarele de stat și a finaliza negocierile privind capitolul nr. 6 (Politica în domeniul concurenței), era necesar să se elimine toate formele de ajutor de stat prevăzute de legislația națională care erau incompatibile cu acquis‑ul comunitar în materie”.
Această abrogare a produs efecte de la 22 februarie 2005, cu trei ani mai devreme decât era prevăzut, inițial, de legislație. Afaceriștii Ioan și Viorel Micula au contraatacat, susținând că afacerea lor a avut de suferit financiar după ce statul român a eliminat facilitățile fiscale acordate unor companii din zone care fuseseră, anterior, considerate ”defavorizate”.
Cei doi oameni de afaceri au dat statul român în judecată la Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile de pe lângă Banca Mondială (ICSID) – Curtea de Arbitraj de pe lângă Banca Mondială, cea mai înaltă instanță judecătorească pentru litigiile economice -, procesul fiind deschis în anul 2005.
Din acel moment a început judecata pentru sute de milioane de euro.
- Frații Micula și companiile lor au câștigat, inițial, litigiul împotriva statului român.
- Au obținut despăgubiri de aproape 395 de milioane de euro, sumă incluzând dobânzi și penalități.
- Apoi, frații Micula au dat în judecată statul român și în Belgia, pentru a obține banii datorați în urma procesului de la Washington.
- Instanța din Belgia a decis să nu permită EuroControl să aloce banii pentru serviciile furnizate de Romatsa – regia care dirijează traficul aerian în România -, până la stingerea datoriei către frații Micula.
- Astfel, s-a pus poprire pe conturile Romatsa.
În anul 2013 – ICSID a decis că fraţii Micula aveau dreptate şi le-a acordat despăgubiri de aproximativ 178 milioane de euro, pentru ”revocarea facilităților pentru materiile prime și costul sporit al zahărului care a urmat, pentru creșterea costului altor materii prime, pentru pierderea capacității de stocare a zahărului la prețuri mai mici, pentru pierderea de profit care rezultă din vânzările de produse finite care nu au fost realizate”.
Statul român a plătit 124 de milioane de euro, banii fiind virați într-un cont care a fost blocat până la un verdict al Comisiei Europene. Ulterior, cu dobânzi și penalități, suma a ajuns, în 2019, la 395 de milioane de euro.
- 2014– România a informat despre această plată Comisia Europeană (CE) – organ administrativ al UE, care printre altele monitorizează punerea în aplicare a normelor europene în statele membre. Bruxelles-ul a considerat că a fost vorba despre ”un ajutor de stat ilegal” și a cerut recuperarea sumei.
- 2019– oamenii de afaceri Ioan și Viorel Nicula au contestat faptul că statul român a încetat să vireze banii, iar pe data de 18 iunie 2019, aceștia au primit câștig de cauză. Tribunalul UE a desființat decizia Comisiei Europene, hotărând că ”a făcut uz retroactiv de competențele sale pentru fapte care erau anterioare aderării României la UE la 1 ianuarie 2007”.
- Decembrie 2019– fraţii Micula obțin instituirea de sechestre pe conturile companiilor de stat Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet.
Guvernul condus de Ludovic Orban a plătit, în 2019, aproape 280 de milioane de euro din Fondul de Rezervă pentru deblocarea conturilor Romatsa.
”Am luat decizia de a plăti suma pentru care există titlu executoriu în România. În mod evident, după ce Ministerul Finanţelor va efectua plata, ne îndreptăm în toate zonele în care avem litigii. La ora actuală, Romatsa se găseşte într-un pericol de a nu mai putea efectua serviciile de navigaţie aeriană din cauza lipsei resurselor financiare”, spunea atunci Ludovic Orban.
Ping-pong legislativ între Comisia Europeană, Curtea de Justiție și Tribunalul UE
În anul 2013, tribunalul arbitral a constatat că România nu a reuşit să asigure un tratament echitabil al investiţiilor şi a acordat fraților Ioan și Viorel Micula daune de aproximativ 180 de milioane de euro, plus dobânzi şi penalităţi, respectiv un total de aproape 400 de milioane de euro.
Au trecut doi ani și, în anul 2015, Comisia Europeană a adoptat o decizie prin care a declarat plata compensaţiei drept ajutor de stat şi a cerut României să recupereze sumele deja plătite şi să se abţină de la orice alte plăţi. Decizia a fost contestată de afaceriștii Micula.
În anul 2019, Tribunalul Uniunii Europene a anulat decizia Comisiei Europene, considerând mai ales că despăgubirea menită să compenseze prejudiciul suferit nu constituia ajutor de stat.
Comisia Europeană a formulat recurs şi a solicitat Curţii de Justiţie (CJUE) să anuleze hotărârea Tribunalului.
În 25 ianuarie 2022, CJUE a anulat hotărârea recurată şi a trimis cauza spre rejudecare la Tribunalul Uniunii Europene.
ANAF lansează asediul asupra ”imperiului financiar” al fraților Micula, Judecătoria Beiuș pune ”frână”
Ulterior, în martie 2022, Agenția Națională pentru Administrare Fiscală începe acțiunea de executare silită a firmelor fraților Micula, pentru recuperarea sumei de aproape 400 de milioane de euro.
Ioan și Viorel Micula au contestat executarea silită la Judecătoria Beiuș, cerând inclusiv suspendarea executării, până la soluționarea cauzei.
O lună mai târziu, în 21 aprilie 2022, magistratul de la Judecătoria Beiuș care a avut cauza în soluționare a decis că este întemeiată cererea de suspendare provizorie a executării silite formulată de firmele contestatoare aflate în rețeaua de afaceri a fraților Micula, decizia fiind ”fără cale de atac”.
”Admite cererea de suspendare provizorie a executării silite formulată de contestatoarele SC Multipack SRL, SC Starmill SRL, SC European Food SA, SC Scandic Distilleries SA, SC Transilvania General Import-Export SRL, SC West Leasing SRL, Rieni Drinks SA, European Drinks SA, Ioan Micula, Viorel Micula, în contradictoriu cu Ministerul Finanțelor Publice, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili, Administraţia Finanțelor Publice Bihor, Serviciul Fiscal Orăşenesc Beiuş”, a decis magistratul de la Judecătoria Beiuș.
Judecătoarea Emilia-Maria Prahanca, despre executarea silită: ”Rezultă în mod clar imposibilitatea acestor companii de a achita sumele solicitate”
În luna august a anului 2022, aceeași Judecătorie Beiuș a admis cererea de suspendare provizorie a executării silite formulată de frații Micula și de firmele acestora.
Sentința a fost dată de Emilia-Maria Prahanca, judecător la Judecătoria Beiuș de la începutul lunii mai 2022. În motivarea deciziei din 11 august 2022, judecătoarea Emilia-Maria Prahanca a arătat:
”Printre măsurile de executare silită la care fac referire intimatele se numără și măsura popririi conturilor contestatorilor (n.red. – frații Micula și companiile respective), măsură care, având în vedere cuantumul sumei în discuție, nu numai că ar bloca activitatea celor 8 companii, dar ar trimite automat în insolvență sau chiar în faliment aceste societăți”.
Executarea silită a cărei suspendare a fost solicitată de afaceriștii Micula se desfășoară în temeiul Deciziei din 30.03.2015 a Comisiei Europene.
În ceea ce privește efectele executării silite asupra persoanelor fizice Ioan și Viorel Micula, judecătoarea Emilia-Maria Prahanca a considerat însă că aceștia ar fi prejudiciați ”material și moral”, iar dreptul la proprietate ar fi încălcat.
Judecătoarea motiva, în decizia din 11 august 2022:
”Posibilitatea de a institui popriri sau de a executa silit bunuri până la concurenţa sumei de 1.109.512.163 lei integral și concomitent, pe oricare din aceste societăţi, creează un pericol imens în ceea ce privește însăși existența acestor societăți. Continuarea executării silite în această formulă va conduce în mod automat la o situație iremediabilă constând în închiderea activităților unor societăți. (…)
Ţinând cont de cuantumul mare al sumei supuse executării, 1.109.512.163 lei şi care ar pune în situaţia în care contestatorii ar fi executaţi silit, cu producerea unor grave prejudicii, cu posibila intrare în faliment, indisponibilizarea unui număr mare de angajaţi, neplata furnizorilor, împrejurare ce ar putea avea consecinţe în plan social şi ar duce la imposibilitatea de a-şi mai desfăşura activitatea, pentru a evita o situaţie de acest fel, instanţa apreciază că se impune suspendarea provizorie a formelor de executare silită”.
Judecătoarea Emilia-Maria Prahanca a mai precizat că Ioan și Viorel Micula sunt investitori de trei decenii, iar executarea silită ”ar putea constitui o degradare a imaginii României în ceea ce privește tratamentul investitorilor”.
Judecătoria Beiuș a oprit și judecarea contestației la executare, ANAF nu poate continua recuperarea banilor
În 17 noiembrie 2022, Judecătoria Beiuș a suspendat judecarea contestației la executare, până ”la soluţionarea definitivă a acţiunii în anularea Deciziei Comisiei Europene 2112 din 30 martie 2015”.
În motivarea deciziei, din care Gândul a prezentat extrase, în exclusivitate, aceeași judecătoare Emilia-Maria Prahanca a arătat că ”soluţionarea prezentei cauze depinde de soluţionarea litigiului aflat pe rolul instanţei europene, câtă vreme în acel proces se cere tocmai anularea titlului executoriu ce a stat la baza începerii executării silite împotriva contestatorilor şi se va stabili asupra existenţei sau inexistenţei dreptului de a recupera pretinsul ajutor de stat menţionat în cuprinsul Deciziei din data de 30.03.2015”.
Recuperarea banilor dați fraţilor Micula, blocată total de Judecătoria Beiuș. Instanța a suspendat şi executările silite din viitor
La începul lunii martie 2023, tot la Judecătoria Beiuș s-a dat o altă decizie care ”lămurește” decizia din 29 septembrie 2022, de suspendare provizorie a executării silite, formulată de frații Micula și de firmele acestora.
”Lămureşte dispozitivul încheierii civile nr. 697/29.09.2022 pronunţată de Judecătoria Beiuş în dosarul nr. 2654/187/2022, în sensul că prin expresia alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii se înţelege acte de executare silită. Fără cale de atac”, se arată în decizia instanței.
Prin această decizie , Judecătoria Beiuş a ”lămurit” că se suspendă nu doar acțiunile deja începute, ci și cele posibil viitoare de recuperare de la firmele fraților Micula a celor aproape 400 de milioane de euro plătiți de Guvern.
Solicitarea de lămurire a fost făcută de Administrația Finanțelor Publice Bihor, care a vrut să știe exact cum trebuie să fie înțeles termenul de ”acte viitoare” din decizia dată în 29 septembrie 2022.
”Dispune suspendarea provizorie a executării silite pornite împotriva debitorilor
- SC Multipack SRL (dosar de executare nr. 14467210),
- SC Starmill SRL (dosar de executare nr. 14467201),
- SC European Food SA (dosar de executare nr. 12457015),
- SC Scandic Distilleries SRL (dosar de executare nr. 12601233),
- SC Transilvania General Import Export SRL (dosar de executare nr. 97800),
- SC European Drinks SA (dosar de executare nr. 4188153),
- SC Rieni Drinks SA (dosar de executare nr. 6619848),
- SC West Leasing SRL (dosar de executare nr.12867643),
- Micula Ioan (dosar de executare nr. 7570408050013,
- Micula Viorel (dosar de executare nr. 7570408050021)
executare continuată în baza următoarelor acte de executare (…) precum și a oricăror alte acte viitoare emise pe perioada suspendării provizorii, până la soluţionarea cererii de suspendare a executării silite formulata în cadrul contestaţiei la executare ce face obiectul dosarului nr. 2200/187/2022 aflat pe rolul Judecătoriei Beiuş, având ca obiect contestaţie la executare. Fără cale de atac”, se arăta în decizia de lămurire, data de Judecătoria Beiuș în 1 martie 2023.
CITEȘTE ȘI: