EXCLUSIV VIDEO | Cum va arăta anul politic 2024? Politolog: O victorie a AUR la europarlamentare ar reseta toate tendințele electorale din România

Previziunile făcute de Gândul au ca scop să vă introducă deja în atmosfera electorală a anului 2024. Vocile unor analiști politici cunoscuți vorbesc despre tendințe electorale, estimează ce partide se profilează cu șanse mai mari pe scena politică românească și care vor fi temele dominante în dezbaterile electorale din mass-media. În acest episod, politologul și analistul politic Cristian Pîrvulescu, decan al Facultății de Științe Politice din cadrul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative, ne-a acordat un interviu în exclusivitate. El vine cu predicții legate de primul test electoral al anului 2024: alegerile europarlamentare. În opinia sa, în condițiile în care se va înregistra o cotă mare de absenteism la alegerile europarlamentare (adică doar un procent până la 30% dintre români), un partid ca AUR va putea să profite, să se mobilizeze și să câștige voturi.

Cristian Pîrvulescu precizează că liderii AUR au început deja de pe acum să își răspândesc ideile direct în teritoriu, iar simpatizanții lor, adepți ai teoriilor conspirației, au o activitate intensă pe rețelele sociale.

Totodată, analistul politic precizează că un partid ca AUR va înregistra rezultate bune și la alegerile locale, iar, la aceste alegeri, principala sa victimă politică va fi PSD, partid-sistem care deținea până acum multe primării în teritoriu.

ACTUALITATE Câte zile poate fi ținută piftia de porc în frigider, de fapt? Dacă ai depășit acest termen, o poți arunca la gunoi

09:53

ACTUALITATE Mai mult de 700.000 de români își sărbătoresc onomastica de CRĂCIUN

09:38

Făcând portretul ideologic al AUR, Cristian Pîrvulescu a ținut să sublinieze că ar fi mult prea simplistă etichetarea acestei formațiuni politice drept una de tip populist. Pîrvulescu spune că în interiorul AUR există de fapt o diversitate de tendințe: o aripă religioasă protestantă conectată la ideologia promovată de fostul președinte Donald Trump, o linie ortodoxist neo-legionară, dar și adepți ai unei tendințe național-comuniste din epoca Ceaușescu.

La întrebarea dacă AUR, având asemenea poziții ideologice, se poate alia cu PSD, analistul politic dă un răspuns afirmativ, amintind că, pe vremea când liderul social-democraților români era Liviu Dragnea, PSD era înclinat să adopte adoptat poziții naționaliste, populiste și rusofile.

Profesorul Pîrvulescu a estimat că în 2024 situația politică din România se va complica foarte mult, iar o victorie electorală a AUR ar putea reseta întreg sistemul politic din țară. El a mai menționat că situația anului electoral viitor va depinde și de factori importanți precum războiul din Ucraina, evoluția economiei românești, dar și rezultatul alegerilor europarlamentare din restul Europei.

„Toți românii nemulțumiți vor vota pentru mesaje anti-sistem sau cu ton radical”

Bogdan Rădulescu: Primul test electoral îl vor constitui alegerile parlamentare din iunie 2024. Cine credeți că se va profila ca un competitor cu șanse la acest prim test electoral din cele patru câte ne așteaptă anul viitor? Ne putem aștepta la schimbări bulversante ale tendințelor de vot până atunci?  

Cristian Pîrvulescu: Cred că va fi foarte dificil, dacă AUR va obține un succes important la alegerile europene, care sunt primele din ciclul de alegeri din 2024, în iunie, să se schimbe pe parcursul anului tendința de vot. Pentru că se va seta o anumită tendință.

Și de ce sunt interesante aceste alegeri europarlamentare din iunie anul viitor?  Din două motive. Unu:  pentru că, în mod tradițional, din 2009 de când le organizăm în România, prezența la urne la aceste alegeri, cu excepția anului 2019, este una foarte mică. Deci, în principiu, ne putem aștepta la o prezență mică la vot. Ei bine, în cazul unei prezențe la vot reduse, un partid decis, care are militanți și care poate să-și mobilizeze membrii și simpatizanții, poate obține rezultate mai bune, decât în condițiile unei prezențe masive a electoratului la urne.

Astfel, este foarte posibil să vedem un partid ca AUR, în condițiile unui mare absenteism la scrutinul pentru europarlamentare (s-ar putea prezenta la urne doar un procent până la 30% dintre români), să profite, să se mobilizeze și să câștige voturi. Preconizez acest procent de participare la votul de la alegerile europarlamentare bazându-mă pe ce s-a întâmplat la scrutinele anterioare – 2007 2009 și 2014. Excepția, repet, a fost în 2019, când prezența a fost imensă – aproape un succes la nivel european – pentru că a fost organizat concomitent, în aceeași zi, referendumul pentru statul de drept și pentru că exista atunci o anumită stare de spirit a populației.

Eu nu cred că ea va mai putea fi într-o fel replicată în anul electoral 2024. Deci, la o prezență de 30% la urne a românilor la alegerile europene din iunie, AUR va avea cu siguranță o performanță electorală mult mai bună, iar acest fapt va avea consecințe importante. De ce?  Pentru că toți românii nemulțumiți vor vota pentru mesaje anti-sistem sau cu ton radical. În 2024 vom avea un tip de alegeri în care va conta mai puțin înrădăcinarea și organizarea partidelor în teritoriu și mai mult informarea publică și manifestările virulente pe rețelele sociale.

Indiscutabil, AUR este deja în campanie electorală de mult timp în teritoriu. Liderii AUR își răspândesc ideile direct în teritoriu, acolo unde conspiraționiștii lor nu ajung să o facă în locul lor pe rețele sociale. Pe câtă vreme cele celelalte partide nu reușesc să facă așa ceva. Celelalte partide se vor baza foarte mult doar pe activul de partid și, ca atare, vor obține rezultate foarte modeste. Mă aștept ca AUR să obțină un rezultat bun la europarlamentare și, mai apoi, odată cu acest rezultat, să reseteze absolut tot ciclul electoral.

Anul viitor, după europarlamentare, următoarele alegeri vor fi cele locale. Nemulțumiții din partidele-sistem (PSD și PNL), care nu-și vor mai găsi loc pe listele acestor partide, vor trece la AUR cu clientela lor. Asta va permite întărirea și înrădăcinarea AUR în teritoriu. Vă spuneam că în activul de partid al PNL și PSD se găsesc deja oameni care aderă la ideile AUR. Am constatat acest lucru în multe dezbateri pe parcursul multor ani.

Faptul că partidele erau afiliate la niște familii ideologice occidentale îi făceau pe liderii lor să rămână cât de cât într-o zonă de comportament politic rezonabil. Dar, acum, probabil n-o s-o mai facă. Deci, AUR va avea rezultate bune și la alegerile locale. Va câștiga primării importante din țară. Și, la acest capitol, cred că principala victimă a impunerii AUR la nivel local va fi PSD. PSD-ul deținea până acum multe primării la nivel local pe care, la alegerile locale, le va pierde în favoarea celor de la AUR.

„Poate electoratul PSD să adere la idei AUR? Evident, da”

Bogdan Rădulescu: Toți vorbesc de fenomenul politic populist dezvoltat de AUR pe scena politică românească. Dar putem defini această formațiune politică doar prin catalogarea ei drept partid populist? 

Cristian Pîrvulescu: Bună întrebarea. Ce este de fapt acest partid numit AUR? Ar fi mult prea simplu să o etichetăm drept o formațiune politică populistă. Sub această etichetă simplă de ”populism” aplicată AUR există de fapt o diversitate de tendințe în interiorul său.

Pe de o parte, există grupările evangheliste care sunt, în mare măsură, inspirate de evanghelismul activ politic în Statele Unite. Adepții acestui curent religios și politic care merg pe o linie tipică pe care o vedem în trumpism (ideologia adepților fostului președinte Donald Trump) și care preia multe din ideile acestui curent și încearcă să le implanteze în peisajul politic românesc. În interiorul AUR mai există o linie ortodoxistă neo-legionară puternică.

Cele două tendințe – cea neo-protestantă și trumpistă și cea neo-legionară – pot conlucra doar pentru o scurtă perioadă de timp pentru că sunt foarte multe lucruri care le despart. Există în interiorul AUR de asemenea un există un curent naționalist care desemnează drept inamici cosmopolitismul, europenismul și globalismul. Vedem că idei din perioada interbelică sunt reluate, adaptate și folosite de în propaganda AUR.

Teza mea este că acest ideile acestui naționalism legionar din perioada interbelică nu au fost eradicate total de regimul comunist. Dimpotrivă, anumite teme și idei din perioada interbelică au fost folosite de propaganda național-comunistă a regimului Ceaușescu. Pe de altă parte, acest naționalism interbelic a fost cultivat și în familiile care, în perioada comunistă, aveau nostalgia României interbelice și vedeau în statul instaurat după 1947 un adversar. În aceste condițiile, apăruse o atitudinea anarhistă bazată pe idei radicale de tip legionar, iar ea a rămas peste timp și se manifestă acum foarte puternic.

Aceste atitudini au fost preluat de noile curente de azi. În perioada interbelică, am văzut cum această tendință anarhistă, anti-statală, a făcut ca Mișcarea Legionară legiunea să fie incapabilă să guverneze țara. Această formă de anarhism s-a transferat în mare măsură și spre noile grupuri neo-legionare de azi. Ele folosesc idei și o retorică din perioada interbelică. Poate un asemenea partid ca AUR, cu asemenea poziții ideologice, să se alieze cu PSD? Poate electoratul PSD să adere la idei AUR? Evident, da. Problema PSD-ului este doar apartenența sa la familia socialiștilor europeni din Parlamentul European care nu acceptă asemenea idei și viziuni de tipul celor vehiculate de AUR. Deci e o problemă de onorabilitate.

Cu toate acestea, să nu-l uităm nici o clipă că Liviu Dragnea și  baza partidului PSD pe când acesta îl conducea – și nu văd de ce s-ar fi schimbat între timp – până acum mergeau pe asemenea idee. Liviu Dragnea, care nu era în relații foarte cordiale cu Partidul Socialiștilor Europeni, dacă ar fi avut succes la alegerile europene din 2019, măcar parțial, ar fi procedat probabil ca SMR-ul din Slovacia,  partidul social-democraților slovaci care au adoptat poziții descrise drept naționaliste, populiste și rusofile. Dragnea putea să facă pasul direct către un regim iliberal total, să se alieze cu guvernul ultra-conservatorii polonezi, să intensifice relațiile cu premierul ungar Viktor Orban și partidul său FIDESZ.

Or, ce vedem acum? Vedem că vedem că liderul recunoscut al AUR, George Simion, într-un interviu din 2021 acordat în presa ungară, îl descria pe premierul ungar Viktor Orban ca fiind modelul său politic. Nu Corneliu Zelea Codreanu, nu Corneliu Vadim Tudor, ci Viktor Orban direct. Desigur, putem să vedem aici caracterul oportunist al acestei afirmații făcute de George Simion. A făcut asemenea afirmații pentru că numai așa putea fi acceptat în onorabilele familii europene, mă rog, este vorba de ”onorabile” familii politice de extremă dreaptă din Parlamentul European.

Pentru a avea acces la ele, era e nevoie și de avizul lui Viktor Orban. Dar, până la urmă și partidul VOX din Spania s-a împotrivit aderării AUR la familia politică europeană de extremă dreapta. Așa că, până când nu va obține un rezultat electoral care să-i recomande, și care să nu fie rezultatul unui accident electoral, va fi greu ca AUR să fie acceptat. Dar, probabil că după anul electoral 2024, această situație se va schimba în favoarea AUR.

„Ne putem aștepta ca în 2024 situația politică să devină foarte complicată”

Bogdan Rădulescu: Sunt voci care propun comasarea unor alegeri – locale cu legislative sau legislative cu prezidențiale. Cum ar putea influența o asemenea comasare dinamica anului electoral 2024?

Cristian Pîrvulescu: Există această tendință de a organiza alegerile locale împreună cu cele parlamentare. Nu prea se găsește încă o bază constituțională pentru ea. Ideea ar fi simplă. Dacă localele și legislativele vor avea loc la aceeași dată, atunci aleșii locali vor munci să mobilizeze voturi și pentru alegerile parlamentare, așa cum n-ar mai face după ce și-au epuizat toate resursele în cele europene și cele locale. Iar în alegerile prezidențiale, de obicei partidele sistemului își trimit șefii de partid în confruntarea pentru acest scrutin în turul al doilea. Dar, dacă se resetează sistemul, riscurile ca situația din 2000 de la alegerile prezidențiale (Ion Iliescu versus Corneliu Vadim Tudor) să se repete și în 2024 sunt foarte mari.

Numai că în 2024 nu mai avem politicienii și candidații din 2000. Atunci îi priveam cu nemulțumire și frustrare pe oameni politici ca Iliescu și Vadim. Dar, privindu-i pe aceștia în comparație cu ceea ce produce astăzi un partid-sistem, adică niște lideri ai PSD sau PNL, un Iliescu sau Vadim par net superiori ca pregătire.

Deci, ne putem aștepta ca în 2024 situația politică să devină foarte complicată. Depinde de ce se va întâmpla cu războiul din Ucraina – eu nu cred că el se va încheia până atunci -, ce se va întâmpla cu economia românească (și nu cred că vom relua tendința de creștere economică accelerată) și, totodată, care va fi rezultatul alegerilor europene în restul Europei.

Cristian Pîrvulescu – politolog și un comentator al vieții politice românești. Este profesor universitar și decan al Facultății de Științe Politice din cadul Școlii de Studii Politice și Administrative (SNSPA) din București, unde predăcursurile de politică comparată și instituționalism politic. Din 1999 este președintele Asociației „Pro Democrația”. Ca analist politic, s-a pronunțat pentru corectitudinea și transparența finanțării partidelor și a actului politic, dar și pentru diminuarea rolului lor în ceea ce privește inițiativele guvernamentale, aceasta fiind o cauză a ineficienței politice.  Este autorul cărţilor: “Politici şi instituţii politice” (2000, 2002) “Partide si sisteme de partide” (2000, 2007), “Ştiinţa politică” (2001), “Manual de filozofie” (2003, 2004, 2005, 2006).

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV | Efectele declinului demografic sever. Sociolog: „România ar trebui să se pregătească să accepte în următorii ani o populație de înlocuire”

VIDEO EXCLUSIV | Viktor Orban, șantajat de Rusia cu dosarul de informator al KGB? Fost șef în SRI: „Este manevrat prin material de compromitere”

EXCLUSIV VIDEO | Culisele geopolitice în cazul Schengen și pierderile economice ale României. Răzvan Nicolescu: ”Nehammer face jocurile Moscovei”

Autor

Bogdan Rădulescu

Bogdan-George Rădulescu, jurnalist, analist politic. Jurnalist între 1995-2015 (Radio România Internațional, Radio România Actualități). A fost corespondent la Bruxelles pentru Radio România (2011-2015), ... vezi toate articolele