Drogurile sunt o realitate, nu doar a României, ci a Europei și a întregului mapamond, dar cea mai mare problemă este că oamenii nu vorbesc despre acest flagel, îl ascund și consideră că așa nu se întâmplă, spune într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV șefa Agenției Naționale Antidrog (ANA), Ramona Dabija.
Consumatorii de droguri sunt victime și ei trebuie ajutați să ajungă în siguranță, afirmă șefa ANA, care precizează că toți acești oameni care caută ajutor trebuie să știe că discuțiile cu psihologii și cu medicii sunt confidențiale.
Agenția Națională Antidrog are proiecte cu care ajută nu doar consumatorii de droguri, ci și pe copiii acestora și dependentele de droguri însărcinate, care intră într-un program pentru a naște copii sănătoși.
Familiile consumatorilor de droguri sunt un pericol pentru copiii lor, care pot deveni la rândul lor victime ale acestui flagel. Acești copii trebuie ajutați, iar pentru ei a fost creat un program special de sprijin.
Conform ultimul raport al Agenției Naționale Antidrog, cele mai mari rate de consum se observă în rândul populaţiei tinere, între 15 și 34 de ani. Adolescenţa este perioada cu vulnerabilitatea cea mai mare la iniţierea consumului de droguri, cea mai mică vârstă de debut – 13 ani – fiind declarată pentru consumul de noi substanţe psihoactive.
Canabisul continuă să fie unul dintre cele mai consumate droguri în România, atât de populaţia generală (locul 2 în clasamentul celor mai consumate droguri ilicite din România, după noile substanţe psihoactive), cât şi de elevi.
La nivel regional, indiferent de tipul drogului consumat, cele mai mari prevalenţe ale consumului se înregistrează în regiunea Bucureşti – Ilfov.
Datele arată o scădere de la an la an a numărului de persoane consumatoare de droguri care solicită asistenţă, în principal pentru consum de canabis, opioide şi noi substanţe psihoactive.
Din datele ultimul raport al Agenției Naționale Antidrog reiese că cele mai multe cazuri de urgenţă au fost înregistrate pentru persoane tinere, sub 35 ani (77,1%). Consumul de medicamente a fost raportat în 23,8% dintre cazurile de urgenţă înregistrate, opiaceele au fost raportate în 7% dintre cazuri, iar consumul de stimulanţi a fost menţionat în aproximativ 10% dintre cazuri (3,7% cocaină şi 6,5% stimulanţi, alţii decât cocaina). Din păcate, au existat și decese.
“Avem înregistrate 30 de cazuri de deces, dintre care 25 sunt pentru supradoză, iar cinci sunt ca efect asociat”, a precizat șefa ANA, subliniind că vârsta acestora este peste 35 de ani.
România a devenit, în ultimi ani, o țară de consum al drogurilor. Întrebată dacă polițiștii de la Combaterea Criminalități Organizate pot afla date importante de la Agenția Națională Antidrog care să îi ajute în descoperirea cuiburilor de dealeri, Ramona Dabija a subliniat că toate serviciile ANA sunt confidențiale.
”Noi nu le permitem să fie luați la întrebări, pentru că nu acesta este scopul. Discuțiile dintre psihologi, medici și consumatori sunt confidențiale. Nici măcar eu nu am acces la aceste discuții. Nu aceasta este sursa noastră de informație. Noi ne dorim ca oamenii aceia să fie în siguranță. Ne bucurăm că vin către noi și că au încredere, pentru că ei sunt niște victime.
Într-adevăr, când constatăm că, la rândul lor, ei sunt victimele unor infracțiuni mai grave – așa cum am spus, în cazul copiilor, victime ale abuzului sexual sau victime ale violenței domestice -, noi mergem și sesizăm colegii noștri din Poliție și îi trimitem. Pentru că un copil, victima unei infracțiuni, nu este ok să-l lași așa, trebuie să iei măsuri și să-l scoți din acel climat.
Dacă ei, la rândul lor, săvârșesc infracțiuni, ei sunt pedepsiți, că de aceea ajung la noi, pentru că sunt în centrele de arest. (…)
Poate scăpăm de acest flagel, poate învățăm să trăim cu el, să îl conștientizăm și să nu-l ascundem, pentru că, de fapt, noi toți trebuie să o facem. Drogurile sunt o realitate, nu doar a României, sunt o realitate a Europei și a întregului mapamond. Problema noastră este că noi nu vorbim despre el, îl ascundem și considerăm că dacă nu vorbim, el nu se întâmplă. El se întâmplă. Important este să îl sesizăm de la început, ca să putem lua măsuri”, a mai spus șefa Agenției Naționale Antidrog.
La fel ca în anii anteriori, solicitările de asistenţă ca urmare a problemelor cauzate de consumul de canabis reprezintă peste 50% dintre cererile de tratament. Pentru a preveni și a răspândi mesajele destinate combaterii consumului de droguri, Agenția Națională Antidrog are în derulare mai multe programe în care ținta o reprezintă studenții.
“Pe de-o parte, este partea de prevenire, pentru că ne dorim ca tinerii să fie foarte bine informați și mai departe să multiplice mesajul nostru. Pe de altă parte, le oferim posibilitatea de a face stagii de practică la noi, mai ales cei care sunt în domeniu, care lucrează în domeniul juridic, Facultatea de Drept sau Sociologie, sau psihologi. Ei vin și fac practică la noi.
Ne interesează foarte mult nu doar ca ei să afle lucruri de la noi, ci și noi să vedem cum tânăra generație pune problema în anumite situații, pentru că de foarte multe ori programele noastre trebuie adaptate la realitatea care ne înconjoară, iar această realitate este văzută prin ochii tinerilor.
Nu avem posibilitatea să ajungem peste tot, în toate cluburile, în toate locurile unde tinerii se întâlnesc, la toate festivalurile, avem posibilitatea să formăm acești tineri care pot multiplica mesajul nostru și pot veni cu informații de interes pentru noi. Ne pot spune: «Uite, poate ar fi mai bine să abordați problematica așa, și nu cum o faceți acum». Suntem foarte deschiși la astfel de idei și ne bucurăm că ei au încredere să vină către noi și să ne implice în activitățile lor”, a spus Ramona Dabija.
În ceea ce privește familiile de consumatori de droguri, acestea sunt un potențial pericol chiar pentru copiii lor, care pot devenit oricând victime ale acestui flagel. Din această cauză, Agenția Antidrog a demarat recent un proiect-pilot în cadrul căruia s-au pus bazele unui centru de zi pentru copiii consumatorilor.
Totul a plecat din Ferentari, eu participând la o activitate de schimb de seringi și văzând copiii aceia care să spunem că de la vârste foarte mici iau contact cu drogurile. Jucăriile lor sunt seringile și acele de seringă.
Și atunci am spus că pentru copiii ăștia, care pleacă mai departe cu o șansă în minus în viață, e bine să fie un loc unde să găsească sprijin, să vină pur și simplu și pentru câteva ore pe zi să găsească niște persoane care să-i ajute și cu care să poată comunica. Așa am pus bazele acestui proiect.
Serenity este dedicat copiilor consumatorilor pe care noi îi avem deja în program. Astăzi sunt 35 de copii cu vârste de la cel mai mic până la cel mai mare, cel mai mic având, în septembrie, aproape șase luni.
Avem trei copii care s-au născut din mame consumatoare și care sunt perfect sănătoși și datorită medicilor agenției care au lucrat foarte bine cu medicii care supravegheau sarcina mamelor. Într-un fel, ei sunt copiii Agenției, ca să spunem așa, ne bucurăm să-i vedem că sunt sănătoși și ne dorim să-i urmărim pe tot parcursul creșterii lor”, a explicat comisarul șef Ramona Dabija.
Pentru a da o șansă copiilor pe care urmau să-i nască, primul pas al femeilor consumatoare de droguri a fost să ia legătura cu Agenția Națională Antidrog și, recunoscând că sunt însărcinate, să solicite sprijin.
“În primul rând, ele au venit și relația între medicii agenției și consumator este foarte apropiată. Au avut încredere în medicul agenției. Au venit și au recunoscut că sunt însărcinate și, ulterior, medicii de la Agenție – sunt doi medici oarecum responsabili de sănătatea acestor copii – le-au luat, le-au trimis la medicii cu care ei colaborau, ginecologi. Împreună au reușit să supravegheze sarcina, să se asigure că mama va avea un climat sănătos în jurul ei și să o facă să conștientizeze importanța bebelușului care va veni.
Li s-a dat și un tratament special, au dat și tratamente bebelușului, ulterior, există un vaccin care se dă bebelușului imediat după naștere. Ne bucurăm să-i vedem acum sănătoși și de fiecare dată când vin, îi prezentăm cu mândrie că sunt bebelușii Agenției”, a adăugat Ramona Dabija.
Șefa Agenției Naționale Antidrog a vorbit în interviu și despre consumul de etnobotanice, substanțe care nu pot fi depistate în Laboratorul de toxicologie al Institutului Național de Medicină Legală. Din această cauză, pot exista cazuri în care un potențial infractor scapă nepedepsit.
“Aceste etnobotanice sau noi substanțe psihoactive sunt de fapt niște droguri sintetice, de aia sunt și cunoscute ca «legale», între ghilimele, pentru că sunt extrem de periculoase. Ele sunt o combinație de medicament, de substanțe.
Acești traficanți schimbă la un moment dat doar o mică parte din substanță și automat ți-a dat o altă substanță. Ele nu ies în teste, cum iese canabisul, cum iese cocaina, dar pot fi detectate substanțele care au compus aceste substanțe.
În general, atunci când persoanele sunt sub acest efect, apare efectul foarte repede, trece la fel de repede, dar îți creează această dorință de a mai consuma și a mai consuma, adică îți creează foarte rapid o dependență și ele pot fi detectate. Polițiștii au metodele lor de a găsi substanța”, a explicat Ramona Dabija.
La nivelul Agenției Naționale Antidrog se desfășoară și un program antidoping destinat sportivilor, care se derulează pe perioade din afara competițiilor și unde aceștia beneficiază de consiliere psihologică.
Întrebată de acest program, Ramona Dabija a spus, în exclusivitate pentru Gândul, că la acest moment, în programul ANA se află doi sportivi de performanță.
“Vorbim de Antidoping, «Drogurile nu fac echipă cu viața» se numește. Este un program în cadrul căruia oferim servicii de asistență și, mai mult, de consultație gratuită sportivilor care în afara competițiilor au anumite probleme și au nevoie de psiholog.
Deci nu neapărat să fie consumatori. Au consumat anumite substanțe, că de aia i-a depistat Antidopingul, dar sunt în afara competiției. Și atunci, partenerii noștri de la Antidoping îi trimit către noi. În acest moment, avem în program doi sportivi la nivel național.
Ce fel de proceduri urmează? Exact ca orice program care vine în cadrul Agenției, au ședințe de consultanță gratuite cu psihologul Agenției Naționale Antidrog. Dacă psihologul constată că ei au nevoie de un ajutor medical, îi trimitem către medicii cu care noi avem colaborare, poate să fie psihiatru, poate să fie neurolog, depinde de ce se constată și cum.
Deocamdată, nu a fost nevoie de astfel de servicii, s-a mers doar pe consilierea psihologică și, din câte știu eu, lucrurile merg foarte bine. Oamenii sunt foarte deschiși și conștientizează faptul că substanțele pe care le-au luat, nu doar că nu le-a făcut bine pe perioada competiției, ci că nu i-a ajutat deloc. Din contra”, a spus Ramona Dabija.
Întrebată ce avantaje ar fi putut avea Simona Halep dacă ar fi urmat acest program al Agenției Antidrog, Ramona Dabija a spus că ajutorul pentru acești sportivi când intră în program vine din faptul că le-ar putea aduce o scădere din perioada de suspendare.
“Ei vin la recomandarea Agenției Antidoping. În momentul în care se ia în discuție suspendarea lor de către Antidoping, faptul că ei intră în programul Agenției Naționale Antidrog îi ajută, le mai scade oarecum din perioada de suspendare”, a precizat Ramona Dabija.
Urmăriți interviul integral:
CITEȘTE ȘI: