Fie că este practicat doar din plăcere sau ajunge să se transforme într-un sport de performanță, echitația este o activitate costisitoare, pentru care pasionații ajung să scoată din buzunar sume importante de bani, dar cu beneficii uimitoare. Dincolo de avantajele practicării unui sport în aer liber, echitația are efecte benefice asupra psihicului oamenilor, caii fiind folosiți chiar și în tratarea persoanelor cu sindrom Down sau autism.
La Hipodromul din Ploiești, în cadrul centrului de echitație Luna Horse, Robert Stan predă lecții de călărie copiilor și adulților care vor să guste câte puțin din ceea ce reprezintă echitația. A denumit clubul așa după un cal, pe care l-a crescut de când s-a născut, în urmă cu patru ani.
După cum a povestit chiar Robert pentru Gândul, la centrul său de echitație cererea este destul de mare, astfel că aproape în fiecare zi este la manej, de dimineața până seara. Atunci când nu are ore de antrenament, pune cei 10 cai ai săi la dispoziția unei asociații care îi folosește în scop terapeutic, pentru copiii cu sindrom Down sau cu autism.
“Am și copii cu autism care vin, copii cu sindrom Down vin și fac la noi o dată la două săptămâni plimbări. De exemplu, au venit două fetițe gemene, cred că aveau 4-5 ani, care nu vorbeau și, urcându-se pe Moca, pentru că așa o cheamă pe iapa care face cu ei, la câteva săptămâni, primul cuvânt pe care l-au spus a fost «Moca»”, a povestit Robert Stan, pentru Gândul.
Echitația nu este un sport oarecare, spune instructorul, pentru că, pe lângă anumite abilități motrice, presupune un lucru foarte important: legătura dintre om și cal. Tocmai de aceea, cei care vor să practice călăria trebuie să știe că dacă nu vor investi suficient de multă răbdare, nu vor reuși niciodată să stăpânească un cal.
“Partea cea mai dificilă în ce înseamnă echitația, în primul și în primul rând, cred că trebuie răbdare. Dacă nu ai răbdare, nu o să reușești în echitație. Nu e un sport oarecare, e un sport în care lucrezi cu un animal de 400-500 de kilograme, pe care trebuie să îl și stăpânești. Deci, dintr-o dată faci și efort fizic și mental. Totul se leagă, pentru că trebuie să ai o legătură cu calul respectiv. Dacă nu ai nicio legătură, nu faci”, spune Robert.
În ceea ce privește costurile, ședința de călărie pornește de la 90 de lei și poate ajunge până la 150 de lei, aceste sume fiind valabile pentru cei care fac călărie recreativ. Pentru performanță, lucrurile arată complet diferit, caz în care intervin costuri adiacente și, bineînțeles, o serie de sacrificii.
Spre exemplu, cei care vor să cumpere un cal, ajung să scoată din buzunar sume consistente, în unele cazuri costurile fiind echivalente cu cele aferente achiziționării unei mașini sau a unei case.
Robert a povestit că, recent, a vrut să-și cumpere încă un cal, pentru care proprietarul cerea aproximativ 25.000 de euro. Caii mai bine antrenați, care au participat și la competiții de top, pot ajunge să coste chiar și sute de mii de euro.
“Ca să echipezi un cal, este destul de costisitor, pe lângă întreținerea lui, care este destul de costisitoare lunar, harnașamentele (șa, frâu), plus auxiliare (șampon, balsam), potcovitul calului. La 45 de zile se potcovește calul, este foarte important potcovitul corect al calului. Sunt mulți factori care influențează costurile astea.
Dacă vor să vină să facă doar de plăcere, nu sunt costuri foarte mari. Costurile ședințelor variază între 90 de lei și 150 de lei, depinde de perioada de timp în care face, de la jumătate de oră la o oră, depinde ce vrea să facă”, a explicat Robert Stan, pentru Gândul.
Înainte de toate, însă, instructorul de echitație le recomandă tuturor oamenilor, curioși de ceea ce ar putea însemna echitația, să pășească în arenă și să încerce. Dar, să nu se gândească la performanță sau să-și creeze așteptări nerealiste, ci să privească echitația ca pe o relaxare. Până la urmă, spune Robert Stan, indiferent de frecvența cu care practici echitația, cel mai mare câștig este sentimentul de libertate.
“Eu spun tuturor care vin la început că trebuie să o ia ca pe o relaxare. Nu trebuie să o ia ca pe obligație, ca pe un sport. Este un sport în aer liber, diferit deci de sala de fitness. În primul rând, câștigi libertate, libertatea de a trăi pur și simplu”, spune Robert.
Despre libertate vorbește și Mara, una dintre fetițele care se antrenează cu Robert de câteva luni și care este foarte atrasă de călărie, hobby care s-a născut în urmă cu câțiva ani, într-o tabără. Deși are și alte pasiuni, precum tenisul de câmp sau pianul, deocamdată călăria se află în topul preferințelor ei.
“Mi s-a părut mereu interesant să călăresc, nu știu, de când eram mică. Am fost într-o tabără când eram mai mică și atunci cred că am descoperit plăcerea aceasta. Deocamdată este destul de complicat, pentru că nu fac de foarte mult timp. Nici de un an. Este foarte plăcut, pentru că mi se pare că mă eliberează, practic”, a spus Mara.
Cei care sunt curioși să descopere echitația trebuie să știe că acest sport se practică în condiții de maximă siguranță. Robert Stan îi asigură pe toți doritorii că nu li se poate întâmpla nimic rău, tocmai pentru că în primele ore vor fi supravegheați în permanență pe toată durata ședinței de echitație. Mai mult decât atât, caii sunt special antrenați să asculte de comenzile pe care le dă atât Robert, cât și cel sau cea care se află în șa, astfel încât experiența să fie una de neuitat.
CITEȘTE ȘI: