EXCLUSIV VIDEO | Generalul Cristian Barbu: “Trebuie să oprim MiG-21 LanceR de la zbor, sunt avioane complet depășite de resursa lor tehnică. Există un pericol!”
This browser does not support the video element.
În ultimii 30 de ani, România a pierdut multe aparate militare, cu preponderență MiG-21 LanceR. După dubla tragedie de la Cogealac, la o săptămână după invazia trupelor ruse în Ucraina, în urma căreia și-au pierdut viața opt militari și au fost distruse un MiG-21 LanceR și un elicopter IAR-330 Puma, România a anunțat că își consemnează la sol întreaga flotă de MiG-uri și se va concentra pe operarea flotei sale în creștere de avioane F-16, dintre care 17 sunt versiuni AM/BM, cumpărate din Portugalia.
- România are aproximativ 27 de avioane MiG-21 operaționale, dintre care 19 sunt LanceR-C și restul sunt LanceR-B, ultimele fiind pentru antrenamente.
- Pe drum se află și acum 36 de avioane F-16 din surplusul de stocuri norvegiene.
Generalul (r) Cristian Barbu, fost rector al Academiei Tehnice Militare, inginer de profesie și specialist în armament, a spus, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, ce crede că a dus la dubla tragedie de la Cogealac, în condițiile în care se știe că dosarul care a fost deschis atunci nu a fost finalizat nici acum, fiind preluat recent la Secția Parchetelor Militare.
Generalul, care a ocupat și funcția de consilier și director de cabinet al ministrului Apărării, susține că și alte țări au suferit astfel de pierderi de avioane, dar nu așa de des ca România.
În cazul avionului MiG-21 Lancer prăbușit în 2 martie 2022, generalul Cristian Barbu mizează pe o defecțiune tehnică, dar despre elicopterul IAR-330 Puma prăbușit în misiune de salvare, se abține să facă o astfel de apreciere.
“Mai au și alții MiG-uri? Mai au și alții. Au mai picat atât de multe? Au mai picat și pe la alții, dar nu atât de des, e adevărat. Poate că la noi situația a fost legată și de modul în care a fost avionul respectiv păstrat, întreținut, deși nu cred că aici au fost marile probleme, piese de schimb… Nu cred că s-a pus cineva în postura să dea semnătura «bun de zbor» și el să nu fie bun de zbor.
Nu întotdeauna, ca și tehnic, pot să îți dai seama dacă nu cumva, în timpul evoluției avionului, e ceva ce poate să cedeze. Eu sunt convins că, de cele mai multe ori, acesta a fost lucru, de aceea am și cerut, și eu, poate și alți colegi de-ai mei, să fim foarte atenți și să oprim zborurile acestui tip de avion, poate în primăvara aceasta, când prin extraînzestrare, să zicem, li s-a mai dat încă un an de zbor acestor avioane.
Eu cred că trebuie să le oprim, pentru că sunt complet depășite de resursa lor tehnică. Au fost oprite atunci când, din păcate, am avut dubla tragedie, după care iarăși s-a mai dat un an, după care iar s-a mai dat un an și acum sper să nu se mai dea niciun alt an, pentru că există un pericol.
Nu cred că vreun pilot a avut chiar o greșeală personală, asta am vrut să spun. Mai mult dau vina în astfel de accidente pe avion. Am spus într-o emisiune că atunci când nu respecți procedurile, care sunt întocmite tocmai pentru a apăra viața omului – nu întotdeauna și bunurile, dar viața omului sigur este apărată prin procedură -, n-ai respectat procedura, situația poate să fie una complicată. Și iată o tragedie”, a subliniat generalul Cristian Barbu.
„E greu să spunem dacă am putea face față la un dezastru natural”
Cu război de aproape un an la graniță și în contextul tragediilor din Turcia și Siria, după cutremurele devastatoare în care au murit zeci de mii de oameni, generalul Cristian Barbu a vorbit despre cât de pregătită este România pentru a face față în cazul unui conflict militar sau în fața unei calamități și cât de mult se poate baza pe militari voluntari.
„Voluntariatul la noi nu este extrem de bine înțeles și nici dezvoltat, dar eu sunt convins că, odată pornită ideea de a aduce valoare acestui parteneriat, iar omul să înțeleagă ce înseamnă să fie voluntar, partener al statului – că de fapt cam aici este ideea, el este un partener al statului, pentru că voluntariatul nu este într-un ONG, ci este un voluntariat în domeniul statului -, să înțeleagă că acest lucru poate să-i aducă și un beneficiu și poate să-i aducă și o cunoaștere în plus, deci atribuții în plus.
Vizavi de celelalte idei legate de forțele pe care România le poate avea în cazul unui război, răspunsul nostru în acest moment este cel legat de conjunctura în care poate să existe un astfel de conflict.
Este un conflict terestru? Eu cred că un conflict terestru nu poate să vină peste noapte și am avea timpul necesar pentru a reforma o forță militară convingătoare, care poate că astăzi nu este decât în format scriptic, nu și faptic, dar există această prognoză că, în cazul în care este o amenințare terestră, e ok.
Dacă ne referim la o amenințare aeriană sau, eu știu, cu rachete balistice sau de altă natură, acolo discuțiile sunt cu totul de altă natură. N-avem nevoie de foarte mulți oameni, acolo avem nevoie de cu totul alte mijloace pentru a anihila această amenințare.
În al treilea rând, pentru un dezastru natural, este greu să spunem dacă am putea face față. Eu cred că nici Turcia, care e o țară poate mai învățată cu unele situații de acest gen, ați văzut că nu face față, și ei cer în continuare sprijin international, și bine fac.
În această situație, și noi am cere sprijin internațional și cred că am primi sprijin și din partea aliaților, și din partea Europei, și din partea altor state care înțeleg că astfel de momente, de dezastrul natural așezat peste, eventual, o situație și de conflict militar, ar însemna să lăsăm la o parte orice politică și să-i ajutăm pe oamenii aceia.
Nu știu dacă orice politică. Ne uităm ce se întâmplă în Siria, a fost până aproape de orice politică, dar acolo totuși au existat, ați văzut, câteva limitări, date tocmai de politica asta. În astfel de situații, sigur că ne strângem ca forță umană, indiferent de politică, și încercăm să rezolvăm o situație critică pentru oamenii aceia, după care probabil că ne întoarcem la politică”, a spus fostul rector al Academiei Tehnice Militare.
Referindu-se la alarmele generale care erau date înainte de 1989, atât pentru armată, cât și pentru populația civilă, generalul Cristian Barbu a spus că și astăzi, pentru armată, se fac astfel de exerciții.
“Există și acum alarme generale, pentru noi. Pentru personalul civil, nu există deocamdată o astfel de situație și nici nu este generată de un motiv imediat. De aceea am spus că, în funcție de situațiile evolutive, vom face sau nu vom face astfel de lucruri”, a precizat fostul rector al Academiei Tehnice Militare.
”Războiul din Ucraina nu este un pericol iminent pentru România”
Generalul Cristian Barbu a subliniat că, la un an după ce Rusia a început războiul din Ucraina, este mult mai restrânsă zona de agresiune a armatei ruse, astfel că nu se mai pune problema unui pericol iminent pentru România.
”Deocamdată, dacă ne uităm ce se întâmplă de un an de zile – peste câteva zile se vede cum a evoluat războiul din Ucraina -, n-a fost o evoluție, a fost o regresie. Să ne gândim pe unde au fost la sfârșitul lui februarie și unde sunt acum. Sunt într-o zonă mult mai restrânsă decât au fost la începutul războiului.
Deci nu, nu este un pericol iminent! Nici nu cred că va fi. Și-i liniștim pe toți, pentru că nu sunt cuvinte spuse împotriva unora sau pentru sprijinul altor, ci ne uităm exact ce se întâmplă pe hartă, a explicat fostul rector al Academiei Tehnice Militare.
”În privința unui cutremur, nu suntem liniștiți”
În ce privește un posibil seism major care s-ar produce în România, generalul Cristian Barbu crede că atunci se vor vedea problemele ascunse ale clădirilor, așa cum s-a întâmplat și în timpul cutremurelor cu magnitudine peste 7 din Turcia și Siria.
”În privința unui cutremur, nu suntem liniștiți, pentru că nici n-am putea să fim.
Discutam cu cineva în domeniu și spunea: «Dom’le, au încercat și la noi după 1990 să facă ceea ce probabil că s-a întâmplat la vecinii noștri de peste Marea Neagră, la turci. Adică o serie de construcții care în timpul execuției să aibă unele scăpări și în timpul controlului – foarte interesant ce mi-am spus acest domn! – să se închidă ochii.
Aici este pericolul, pentru că dacă a greșit constructorul, cel care ar trebui să verifice și să dea la sfârșit avizul că este ok, acela iarăși a închis ochii. Și e un mare pericol!”, a precizat Cristian Barbu.
Scandalul ROMARM: „A cedat cel care trebuia să respecte condiția de legalitate”
Unul dintre marile scandaluri aflate pe ordinea de zi a DNA este afacerea ROMARM cu achizițiile medicale de pandemie, implicarea conducerii acestei companii, dar și a unor persoane cu decizie din Ministerul Apărării.
Întrebat dacă acest dosar se simte ca o palmă pe obrajii Armatei, fostul rector al Academiei Tehnice Militare a nuanțat răspunsul, spunând că ROMARM nu mai aparține Ministerului Apărării, dar că scandalul nu poate fi trecut cu vederea.
”Nu cred că este chiar o palmă usturătoare, dar, sigur, nici nu putem să trecem cu vederea, să spunem: domnule, unii oameni din Armată nu au fost implicați. Noroc că au fost destul de puțini în final, ca parte de punere în practică a achiziției în sine – pentru că au fost luate o serie de măști și distribuite cumva în zona aceasta. Dar ROMARM e pe o altă direcție, nu mai aparține Ministerului Apărării. Ei, acolo, în cadrul acestor fabrici de armament – și ați văzut că unul dintre cei implicați a și spus că are o astfel de fabrică cumpărată – au încercat cumva să facă un business.
Cert este că a cedat cel care trebuia să respecte condiția de legalitate, adică n-avea buget, n-avea ce căuta și, totuși, a acceptat acest parteneriat cu banii altuia din afară. Aici este problema”, a spus fostul rector al Academiei Tehnice Miliare.
Privatizarea fabricilor de armament: “S-au făcut greșeli“
În ce privește privatizarea unor fabrici de armament, precum cea de la Filiași, care a fost preluată de fostul selecționer Victor Pițurcă, generalul Cristian Barbu a explicat de ce s-a ajuns în această situație.
”În momentul în care nu mai ai bani la bugetul de stat și nici nu știi cum să ocrotești aceste situri care sunt speciale – vă dați seama că acolo erau cu totul alte elemente decât la fabrica de făcut zahăr -, în momentul acela înseamnă că încerci să privatizezi o resursă pe care o vezi ca fiind nenecesară, nefuncțională. Și iată că în ziua de astăzi se vede că era și necesară și ce bine era să fi fost și funcțională.
S-au făcut greșeli cu privire la privatizarea aceasta, adică să scapi de ele că sunt o povară pentru bugetul de stat. Uite că nu-i așa. Acum ne dăm seama că ne costă mult mai mult și ne dăm seama că aceste capabilități nu se mai pot întoarce la nivelul la care au fost sau așa cum puteau fi păstrate într-o evoluție cât de cât firească, nu exagerată. Era bine să fi fost chiar una serioasă, dar uite că nu a fost”, a spus Cristian Barbu.
Odată cu intrarea în rezervă, generalul Cristian Barbu nu a mai ocupat funcția de rector al Academiei Tehnice Militare “Ferdinand I”. Întrebat ce ar schimba acum dacă ar mai conduce Academia, fostul rector a răspuns:
„Aș vrea să duc instituția – așa cum probabil că fac și colegii mei – acolo unde cred că-i este locul cu adevărat, adică să facem atât de multă inginerie pentru apărarea vieții încât să nu depindem de alții.
Ofițeri sunt mulți, dar în condițiile acestea de dualitate ofițer-inginer, îmi dau seama că am un jurământ vizavi de țară, vizavi de popor – și nu o dată am jurat și cu diferitele serii de studenți -, îmi dau seama că aș ajuta mai mult țara acum și în calitate de inginer decât numai în calitate de ofițer”.
Urmăriți interviul integral:
CITEȘTE ȘI: