EXCLUSIV VIDEO | Instituțiile de control, între limitare, independență și ineficiență. Președintele INCIR: „Sunt foarte multe numiri politice”
This browser does not support the video element.
Cosmin Șerbănescu, președintele Institutului Național de Control Intern din România (INCIR), susține, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că ineficiența instituțiilor de control creează prejudicii imense, nu numai reputaționale, dar și financiare întregii societăți românești. Președintele INCIR recunoaște că arhitectura sistemului de control intern din România este una perimată, atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere legislativ, ceea ce înseamnă de multe ori și o limitare a controlului în multe spețe.
Cosmin Șerbănescu susține că în „ecuația” controlului se încurajează foarte mult implementarea sistemului de control intern de 100%, un deziderat despre care mărturisește că poate fi acceptat cu greu de orice profesionist și cetățean din România.
Președintele INCIR face referire în acest sens la cazurile recente de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), despre care spune că „trebuiau să reglementeze piața și avem falimentul Euroins, grăbirea cu care s-a cerut ridicarea licenței la Euroins, dar și tergiversarea luării unei decizii la City Insurance care a costat foarte mult”.
Președintele INCIR devoalează faptul că, în domeniul controlului intern, sunt foarte multe numiri politice, ceea ce înseamnă că persoane fără chemare sau dorință ajung să conducă sau să reglementeze.
„În societatea românească există și o anumită reticență, nu numai în zona de control intern”
Cosmin Șerbănescu susține că ar trebui ca responsabilii de control să aibă o independență reală față de management, dar și față de factorul politic.
„Este și o problemă de legislație, pentru că în România toate funcțiile și structurile de control intern raportează către managementul de vârf, președinte, director general, manager etc. Pe când această raportare ar trebui să fie – în unele cazuri este – și către entitatea de reglementare a auditului public intern de la Ministerul de Finanțe.
În cele mai multe cazuri este, să spunem așa, un control managerial intern pe care-l desfășoară managementul și care se limitează, așa cum este legislația în momentul de față, la o decizie managerială. Desigur, aceste acte și înscrisuri publice rămân, sunt accesibile, dar mai departe avem o limitare în a fi supuse opiniei publice, dezbaterii publice și a fi aduse la cunoștință.
Pe de altă parte, să recunoaștem că în societatea românească există și o anumită reticență, nu numai în zona de control intern, ci în toată societatea, poate și din cauza trecutului nostru, când vorbim despre dezbaterea lor în spațiul public, pentru a genera acea schimbare necesară și pentru a reorganiza și reforma structurile de control. Ineficiența lor creează prejudicii imense, nu numai reputaționale, dar și financiare întregii societăți românești”, susține președintele INCIR.
„Persoane care nu au experiență sau chemare ajung să conducă sau să reglementeze”
Cosmin Șerbănescu subliniază că arhitectura sistemului de control intern din prezent este perimată din punct de vedere tehnic și legislativ, fiind așteptate schimbările legislative preconizate să apară.
”Tehnologizarea este eminamente necesară, sunt fonduri alocate. Dar, înainte de a discuta despre tehnologizare, trebuie să discutăm despre reformarea societății românești în ansamblu, de reformarea și reorganizarea sectorului public, despre regionalizare și despre alte aspecte legate de a stabili arhitectura de funcționare a statului român.
Un alt aspect important este acela de a crea funcțiilor și responsabililor de control acea independență reală față de management, față de factorul politic, pentru că, în domeniul controlului intern, sunt foarte multe numiri politice, din păcate, persoane care nu au avut o experiență sau o chemare, o dorință de a activa în domeniul respectiv și au ajuns să conducă sau să reglementeze”, a afirmat președintele INCIR.
„Avem atribuții de control la Ministerul Finanțelor, la Secretariatul General al Guvernului”
Președintele INCIR mai spune că un alt aspect important de avut în vedere este crearea unui corp profesional nou, cu un cadru nou de competențe și de specialiști în domeniu, care să nu fie însă tributari aspectelor sau cutumelor trecutului.
Trebuie avut în vedere crearea unui organism unic de control, care să desfășoare toate aceste verificări și supervizări pentru celelalte funcții de control, pentru că, în momentul de față, avem atribuții de control la Ministerul Finanțelor, la Secretariatul General al Guvernului, avem atribuții de control dispersate către ministere, fără a avea o strategie unitară.
România, din câte știu, este singura țară din UE care are două structuri de armonizare. Așa cum spuneam, legislația este deficitară în câteva aspecte importante, mai exact la nivel de formalizare a practicii profesionale. Foarte multe documente eminamente birocratice care trebuiesc întocmite și se pierde esența și finalitatea actului de control, constatările și recomandările. Raportările care se fac în zona de control intern managerial sunt empirice, subiective și la latitudinea managementului.
Se încurajează mult această raportare, care a devenit un bulgăre care se tot rostololește, în care foarte multe entități publice de ani de zile raportează implementarea sistemului de control intern de 100%, or așa ceva nu există în practica profesională. Un deziderat cu greu acceptat de orice profesionist și cetățean, care vede clar modul în care funcționează instituțiile publice și modul în care își exercită atribuțiile de control instituțiile de control”, a adăugat Cosmin Șerbănescu.
„O simplă scrisoare care confirmă un sold bancar nu este un test de audit, nu este suficient”
Președintele INCIR susține că, în momentul de față, sunt foarte puține repercusiuni legale pentru angajații din zona de control intern care nu-și desfășoară activitatea așa cum ar trebui.
Cosmin Șerbănescu consideră că, în practica profesională de control intern, este nevoie de dovezi serioase și bine investigate care să nu lase loc de nicio interpretare.
„Or, vedeți dumneavoastră, trebuie să fie și anumite repercusiuni pentru un practician în control intern care nu-și desfășoară activitatea așa cum ar trebui. Sunt foarte puține (repercusiuni – n.r.) și foarte rar aplicate. În cazul de față, inclusiv firma care a auditat situațiile financiare sau a făcut acele verificări și a emis o opinie de audit, ar fi trebuit analizat în ce context.
Ne bazăm pe dovezi în practica profesională de control intern, dar acele dovezi trebuie să le investigăm. O simplă scrisoare care confirmă un sold bancar nu este un test de audit, adică nu este suficient, mai ales la sume mari. Ele trebuie justificate cu un set de alte elemente componente sau dovezi adiționale care trebuie păstrate în dosarul permanent al misiunii de audit„, a explicat șeful INCIR.
„În practica profesională de control intern, este nevoie să cunoști domeniul, industria sau instituția în care lucrezi”
Cosmin Șerbănescu aduce în discuție un alt subiect sensibil în ceea ce-i privește pe profesioniștii din domeniul controlului intern, și anume faptul că aceștia nu sunt certificați din punct de vedere al unui cadru de competențe, conform legislației actuale.
Președintele INCIR susține că atestarea profesională a auditorilor publici interni era un demers normal, firesc și eminamente necesar, tocmai pentru a crea acest corp de profesioniști.
„Din păcate, toți cei care lucrează în Control Intern în România, conform legislației actuale, nu sunt certificați din punct de vedere al unui cadru de competențe. S-a dorit acest lucru, s-a început, momentan nu s-a mai demarat, s-a abandonat acest proiect, care are consecințe și asupra factorului uman și a competențelor persoanelor care lucrează în domeniu.
Este nevoie, în practica profesională de control intern, să cunoști domeniul, industria sau instituția în care lucrezi, ca ulterior să poți controla și să adaugi și o valoare necesară activității respective. Trebuie să creăm și cultura de control intern în România, odată cu legislația și odată cu profesioniștii.
Cu toții trebuie să înțelegem că activitatea noastră trebuie să fie controlată și, nu în ultimul rând, chiar noi, ca manageri de departament, să cerem un control atunci când suntem numiți sau plecăm de pe o anumită funcție, pentru a avea o certificare în plus a modului în care ne-am certificat activitatea”, a mai spus președinte INCIR.
Urmăriți interviul integral:
CITIȚI ȘI: