Dacă în urmă cu 15 ani, inteligența artificial dispunea de tehnologii mult mai puțin avansate – de la sisteme de recomandare, recunoaștere vocală, text-to-speech și învățare automată până la procesarea limbajului natural -, astăzi s-a ajuns la o adevărată explozie a procesului evolutiv al acestui instrument, axat, potrivit experților, în principal pe fundamentul unei biblioteci virtuale extrem de bine pusă la punct. Asistăm, ca atare, la o implicare majoră a inteligenței artificiale în afaceri și în chestiuni cotidiene, saltul către utilizarea aplicațiilor în procesarea de imagini, dezvoltarea de algoritmi de învățare automată fiind unul evident.
Pentru a înțelege mai bine acest fenomen, am vorbit cu Viorel Spînu, unul din experții în inteligență artificială.
„Orice lucru care apare are o zonă de creștere accelerată, apoi se plafonează. Noi, în momentul ăsta, cu AI (artificial intelligence), suntem într-o zonă de creștere foarte accelerată. Suntem undeva la început și crește extrem de accelerat.
Un lucru care mi s-a părut foarte simpatic când l-am citit și care este real – l-am verificat – rezultă din următorul fapt: un reporter l-a întrebat pe Samuel Harris Altman, CEO-ul de la OpenAI, cum are de gând să facă bani cu ChatGPT-ul pe care îl dezvoltă? Răspunsul a fost ceva de genul: «Încă nu știu, dar mai lăsați-mă o perioadă ca să îl învățăm pe ChatGPT să fie mai inteligent și după aceea o să îl întrebăm». Ceea ce cred că spune multe.
ChatGPT este un model de limbaj, un sistem informatic care a reușit să captureze cumva, într-un spațiu numeric, matematic, foarte multe cuvinte, fraze, propoziții și relații între cuvinte. Așa au procedat cei care l-au creat. Au făcut un sistem informatic și i-au dat să rumege, să analizeze foarte mult text, obținut din diferite zone ale internetului. Ce a învățat ChatGPT din asta? Cum se leagă cuvintele între ele”, spune Viorel Spînu.
În pledoaria lui pentru unul dintre cele mai mediatizate fenomene din ultimii ani, Viorel Spînu încearcă să demitizeze imixtiunea exacerbată a inteligenței artificiale în inteligența de tip uman.
”ChatGPT vine cu idei, dar nu este peștișorul de aur”, spune Viorel Spînu.
La 15 ani distanță de momentul în care își făcea apariția pe piață, AI este în continuă dezvoltare și atinge tot mai multe performanțe, de la învățare profundă, recunoaștere vocală sau vizuală, clasificarea imaginilor, traducere automată la roboți și asistenți precum Siri și Alexa.
Tehnologia de recunoaștere facială începe să fie utilizată în securitate, marketing și chiar în resurse umane, iar sistemele de recomandare ajung la tehnici avansate, cum ar fi rețelele neuronale.
De altfel, tendința în 2023 în ceea ce privește utilizarea AI este atingerea unui interes major: realizarea de aplicații care servesc domenii importante precum sănătatea, transporturile, în general, producția.
Prezentă deja în multe din aspectele cotidiene, AI și-a demonstrat cu vârf și îndesat utilitatea. Cu toate acestea, impactul covârșitor asupra economiei și asupra societății, în general, generează întrebări legate de siguranța unor astfel de sisteme bazate exclusiv pe AI. Confidențialitatea datelor, păstrarea locurilor de muncă, drepturile de autor sau normele de etică sunt puse, în opinia unor experți, în real pericol prin folosirea tot mai extinsă a inteligenței artificiale.
Este inteligența artificială un prieten de nădejde al umanității sau, mai degrabă, un dușman care întârzie să își arate colții? Poate ea afecta într-un mod atât de grav „normalitatea” de până acum? Răspunsurile la aceste întrebări vin de la specialistul în inteligență artificială Viorel Spînu, în reportajul video.
CITEȘTE ȘI: