Pacientul român nu are o cultură sanitară și nici nu este deprins să își facă anual controale medicale. În România anului 2023, există încă persoane care nu au ajuns la doctor până la vârsta de 60 de ani și nici nu și-au făcut un control stomatolog până la 40 de ani. Radu Țincu, medic primar la Secția de Terapie Intensivă – Toxicologie a Spitalului Clinic de Urgență București, spune, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că ar introduce în Legea sănătății obligativitatea ca pacienții să efectueze aceste controale medicale, iar dacă nu le fac într-un anumit interval de timp, chiar să își piardă calitatea de asigurat.
Ceea ce lipsește pacientului român este, în opinia dr. Radu Țincu, educația sanitară, care ar trebui să înceapă din perioada școlii generale, cu informații și explicații despre cât de importantă este prevenția pentru a avea o viață sănătoasă.
„Din păcate, nu avem o educație sanitară suficientă, dar nu este vina pacientului și nici vina populației, este tot vina autorităților, care nu au viziune cu privire la educația sanitară. Este nevoie de educație sanitară care să înceapă tocmai din școală.
În România, pe mine mă înspăimântă că am pacienți care, la 60 sau la 50 de ani, bravează că nu au fost niciodată la doctor. Am tineri care au 30-40 de ani și au spus că nu au fost niciodată la stomatolog. Tocmai de aceea, oameni la 60 de ani ajung cu diferite afecțiuni severe pentru că nu au fost niciodată evaluați.
Avem o problemă de educație sanitară care lipsește din școli, care să-i învețe pe copii necesitatea prevenției, a igienei, necesitatea protejării în ceea ce înseamnă viața sexuală. Acestea trebuie începute încă din perioada școlii generale, pentru a-l deprinde pe copil în perioada de formare cu acest tip de atitudine.
Pe de altă parte, nu avem niciun fel de obligativitate. Pacientul asigurat român nu are niciun fel de obligativitate. Sigur, își plătește asigurările de sănătate, dar acest lucru nu înseamnă că s-a încheiat obligația lui de pacient. Obligația pacientului pentru a-și menține starea de sănătate este să efectueze anumite controale periodice”, susține Radu Țincu.
Medicul susține că obligativitatea de a face periodic anumite controale medicale nu este o măsură restrictivă și nici punitivă, ci, dimpotrivă, ar trebui gândită ca o strategie benefică pentru pacientul român, forțat astfel să aibă grijă de sănătatea lui.
„Mi se pare absolut necesar ca, măcar o dată pe an, să fii evaluat de medicul de familie, să se efectueze analize medicale care să detecteze într-o fază precoce anumite afecțiuni. Eu aș introduce în Legea sănătății obligativitatea ca pacienții să efectueze aceste controale medicale și, sigur, după un anumit interval de timp, dacă nu le efectuează, să își piardă și calitatea de asigurat.
Pentru că, până la urmă, nu este o măsură restrictivă, nu este o măsură punitivă, ci este o măsură care îl forțează pe acel pacient să aibă grijă de propria lui sănătate.
Programele educaționale din școli din zona sănătății sunt extrem de deficitare. Mulți tineri, chiar dacă au acces foarte mult astăzi la informație, de multe ori informațiile sunt parțial corecte sau chiar greșite. Dacă nu vom încerca să dezvoltăm aceste programe educaționale, cu siguranță România nu va avea cum să-și îmbunătățească, dacă vreți, starea de sănătate. O populație indiferentă la starea de sănătate individuală va fi o societate bolnavă în totalitatea ei”, a mai spus medicul de la Spitalul Clinic de Urgență București.
Medicul consideră că, în relația cu pacientul, sunt importante comunicarea și empatia, pentru a-l face mai receptiv la tratament și la actul medical.
Să fii un medic bun înseamnă nu doar să îți folosești toate cunoștințele acumulate pentru a pune un diagnostic și a da cel mai bun tratament, ci și să ai o vorbă bună pentru fiecare pacient. Medicina este o meserie-vocație care trebuie trăită, simțită, și nu făcută robotizat, fără niciun fel de empatie față de suferința umană, susține Radu Țincu.
„Sigur că primordial este să fii un medic care dedică timp studiului și se actualizează permanent. Dinamica evoluției în medicină este una extrem de intensă și trebuie să fii la curent cu ultimele noutăți. Însă, majoritatea pacienților care reclamă că un medic nu este bun nu evaluează întotdeauna pregătirea lui profesională. Sigur, pregătirea lui profesională o poți vedea, cu ușurință de multe ori, din anumite titluri pe care medicul respectiv le are și care se obțin în urma unor examene, din numărul de pacienți pe care i-a tratat.
Pacienții au nevoie însă și de o vorbă bună. Sunt câteva profesii care nu sunt profesii și meserii – din păcate, pentru cei care nu înțeleg acest lucru -, sunt vocații. A fi medic este una dintre ele, a fi profesor este una dintre ele, a fi preot este una dintre ele. Ele nu pot fi învățate, trebuie simțite și trăite.
Dincolo de tratament, omul are nevoie de compasiune, are nevoie de empatie. Medicul nu este un robot, medicul este un om. Oamenii care suferă, suferă cu trupul, suferă interior, suferă emoțional. Nu poți să fii atât de rece și atât de detașat de suferința umană.
Majoritatea celor care reclamă atitudinea medicală în România leagă această reclamație de comunicarea cu pacientul sau cu familia. Eu cred că trebuie să dăm dovadă de înțelegere a suferinței umane”, a afirmat dr. Radu Țincu.
Medicul crede că o greșeală făcută de unele cadre medicale este aceea de a se poziționa deasupra pacientului, de a-l trata cu aroganță.
„Acest lucru duce la o ruptură de comunicare. Aroganța și autosuficiența nu au ce să caute în actul medical. Medicul trebuie să-și recunoască și limitele, și greșelile. Eu sunt adeptul comunicării cu pacientul, pentru că acest lucru îl face pe pacient în primul rând să fie mult mai atent cu propriul lui tratament, să fie mai cooperant și să fie mai responsabil.
Dacă îi vei vorbi fără niciun fel de implicare psiho-emoțională, pacientul respectiv va căuta pe cineva care să-l înțeleagă și din această perspectivă emoțională”, a mai spus dr. Radu Țincu.
CITEȘTE ȘI:
EXCLUSIV VIDEO | Medicul Radu Țincu: „A scăzut foarte mult vârsta consumatorului de droguri, copii de 12-13 ani ajung la spital cu supradoze. Este absolut necesară introducerea screening-ului toxicologic la începerea anului școlar”