Investigațiile post-pandemie vor aduce în prim plan foarte multe aspecte legate de fraudarea fondurilor alocate pentru achiziții medicale și pentru alte urgențe, de modul în care au fost cheltuiți acești bani începând din 2020, spune Cosmin Șerbănescu, președintele Institutului Național de Control Intern din România (INCIR), într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.
Cosmin Șerbănescu a vorbit despre importanța instituțiilor de control din România, dar și despre ce înseamnă pentru societatea românească eșecul acestor autorități.
Cine controlează pe cine în România lui 2023 și cât de important este deznodământul acestor controale în cazul contractelor care au prejudiciat statul român și bugetul național, sunt unele dintre întrebările la care a răspuns președintele Institutului Național de Control Intern din România, în interviul la GÂNDUL EXCLUSIV.
Șeful INCIR a dat detalii despre controalele privind modul în care au fost cheltuite fondurile alocate în pandemie, un subiect care suscită numeroase întrebări și controverse.
„Indiferent de situația excepțională generată de pandemie, de modalitatea de contractare, nu trebuie niciodată să facem rabat de la ceea ce înseamnă legislație în domeniu, calitatea mărfii contractate, din punct de vedere al caracteristicilor tehnice și din punct de vedere al livrabilelor. De aceea, societatea românească în ansamblu, așteaptă cu interes acest deznodământ.
Au fost controale efectuate, sunt și investigații la nivelul Direcției Naționale Anticorupție, așteptăm ca aceste dosare să fie rezolvate cu celeritate, care, cel puțin din perspectiva noastră, vor aduce în prim plan foarte multe aspecte legate de fraudarea acestor fonduri și de modul în care au fost cheltuite, de la achiziții de ser până la modul în care au fost contractate măștile și alte produse medicale, sanitare, atât la nivel de România, cât și la nivelul Uniunii Europene.
Pentru că și la nivel de UE, cel puțin Parlamentul European, este interesat să vadă modalitatea în care au fost contractate aceste servicii.
De asemenea, un rol important îl are în a investiga și a evalua modul în care au fost acordate aceste contracte publice, atât la nivel de autoritate centrală de achiziții publice, cât și la nivel de unitate administrativ-teritorială sau orice instituție publică ce a contractat – mă refer, în primul rând la zona de măști sau dezinfectanți, modalitatea în care au fost contractate, legalitatea lor și dacă nu cumva aceste contracte au prejudiciat statul român și în consecință bugetul național”, a spus Cosmin Șerbănescu, președintele Institutului Național de Control Intern din România.
Multe dintre instituțiile de control intern din România au un cadru normativ intern bun, coerent, dar la partea de aplicabilitate este foarte mult de lucru, susține Cosmin Șerbănescu.
”Orice eșec al unei instituții de control înseamnă și o mică pierdere pentru entitatea respectivă sau bani cheltuiți din sectorul public de către noi, cetățenii, pentru a susține acele pagube.
Vedeți recent falimentele pe piața de asigurări, vedeți contractele din pandemie, să ne uităm atent și la modul în care sunt distribuite fondurile și cheltuite pe PNRR.
Universul controlului intern atinge, în toate aspectele, întreaga societate românească, de aceea reformarea controlului intern înseamnă, în ultimă instanță, și reformarea administrației publice”, a afirmat Cosmin Șerbănescu.
Și în România, cazul achiziționării vaccinurilor din pandemia de coronavirus a produs controverse în spațiul public și nu numai. Direcția Națională Anticorupție (DNA) anunța, în 2021, că a înregistrat un dosar penal privind modalitatea prin care România a achiziționat dozele de vaccinuri anti-COVID, de la începutul campaniei de vaccinare și până în prezent.
„Urmărirea penală se desfăşoară cu privire la faptă, in rem, respectiv abuz în serviciu cu obținere de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul. Prin urmare, în acest moment, nicio persoană nu are calitatea de suspect sau inculpat”, arătau procurorii anticorupţie.
Fostul director al Romarm, Gabriel Țuțu, și fostul selecţioner al echipei naţionale de fotbal Victor Piţurcă fac obiectul unei anchete într-un dosar privind achiziţia unor linii de producție neconforme și vânzare de măști către Ministerul Apărării, în perioada pandemiei de COVID-19.
„În pandemie, în perioada 19 martie 2020 – 16 septembrie 2021, Țuțu, cu încălcarea dispozițiilor legale, ar fi încheiat cu o asociere de firme din care făcea parte și o societate controlată de cealaltă persoană cercetată în cauză, în condiții dezavantajoase pentru compania pe care o conducea, două contracte de achiziție publică ce vizau cumpărarea a 7 utilaje neconforme de producere a măștilor de protecție.
CN Romarm SA a fost prejudiciată cu suma de 8.647.584 lei, reprezentând contravaloarea utilajelor, valoarea materiei prime și ulterior contravaloarea unor piese și servicii conexe (în afara contractului).
Într-un context asemănător, în perioada 19.03.2020 – 10.04.2020, Țuțu ar fi pretins, printre altele, de la reprezentanții societăților implicate în achizițiile de mai sus, introducerea într-un circuit comercial de livrare măști de protecție neconforme către MApN a unui prieten de-al său, fără ca acesta să desfășoare activități comerciale reale auxiliare contractului de livrare produse de protecție și efectuarea unor plăți către acesta (40% din cota de profit rezultată), sub aparența unui contract de consultanță.
În schimbul acestor «servicii», Țuțu Gabriel ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra funcționarilor din cadrul MApN și că îi va determina pe aceștia să încredințeze direct și fără proceduri publice contractele de furnizare, dar și să efectueze recepția fără problemă a produselor respective și să achite la timp facturile emise în acest sens”, potrivit procurorilor DNA.
Urmăriți interviul integral aici:
CITEȘTE ȘI: