EXCLUSIV VIDEO | PNRR, oportunitate istorică sau eșec pentru România? Fost comisar european: „Nu știu ca vreo altă țară să fi introdus în PNRR problema pensiilor, atributul suveran al oricărui stat”

România continuă să fie restantă în a cheltui fondurile europene, în timp ce, paradoxal, domenii precum sănătatea, cercetarea, educația rămân prinse în eternul „nu avem bani să investim”. Pentru exercițiul financiar 2021-2027, România nu a început să folosească banii europeni, aproximativ 80 de miliarde de euro. Dacă vorbim de PNRR, România a primit, până la acest moment, 6,4 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 21,8% din fondul alocat. Acești bani sunt condiționați de o serie de reforme și de investiții importante la care România s-a angajat, unele fiind însă imposibil de realizat, spune, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, europarlamentarul Corina Crețu, fost comisar european pentru politică regională.

Comisia Europeană a transmis, la jumătatea lunii ianuarie, o scrisoare Guvernului României prin care avertiza asupra restanțelor în atingerea obiectivelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

România și-a asumat prin PNRR să reformeze pensiile speciale până la 31 decembrie 2022, iar a treia tranșă de bani europeni, respectiv 3 miliarde de euro, depinde de soluționarea acesteia. Banca Mondială, consultantul însărcinat în acest demers, a recomandat ca toate pensiile să țină cont de contributivitate, nicio pensie să nu mai depășească salariul din timpul serviciului, iar vârsta de pensionare pentru cele șase tipuri de beneficiari de pensii speciale din România să crească treptat de la 60 la 65 de ani.

ACTUALITATE Marian Motocu, „alpinist scafandru”, a înregistrat la OSIM o marcă inspirată din însemne legionare. „Legionarul” a fost reținut joi 

16:56

ACTUALITATE Curtea de Apel București a decis că dosarul în care frații TATE sunt acuzați de proxenetism va fi retrimis la DIICOT. Reacția celor doi britanici

16:56

Corina Crețu crede că problema pensiilor, care este atributul suveran al oricărei țări, nu trebuia introdusă în PNRR, pentru că poate duce la situații care afectează cetățenii.

Fostul comisar european Corina Crețu crede că, în condițiile în care Comisia Europeană a anunțat că pot fi schimbate unele chestiuni din PNRR până la sfârșitul lui aprilie, o reuniune a experților pe fonduri europene ar putea ajuta la găsirea unor soluții și strategii.

„România nu a cheltuit decât 150 de milioane de euro, pe casele de marcat electronice”

Corina Crețu era comisar european pentru politică regională când au început negocierile, în 2018, pentru bugetul alocat proiectelor din statele membre ale Uniunii Europene pentru exercițiul financiar 2021-2027.

PNRR a apărut ulterior alocărilor pentru fondurile europene clasice, ca urmare a pandemiei și a consecințelor războiului din Ucraina, acesta putând fi modificat și adaptat până în aprilie.

România poate accesa până în 2027 fonduri europene de aproximativ 80 de miliarde de euro, din care: 29,2 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, 28 de miliarde de euro din fondurile structurare și de coeziune, 19 miliarde de euro din politica agricolă comună și 2 miliarde de euro fonduri pentru tranziție justă, alocate regiunilor carbonifere în tranziție.

„Suntem încă într-un moment pe care îl putem cataloga istoric pentru România, din punct de vedere al șanselor pe care le oferă fondurile europene. Pentru 2021-2027, din păcate, nu am început să cheltuim banii, avem aproape 80 de miliarde de euro, dacă nu mai mult.

Mă îngrijorează foarte tare declarația ministrului Fondurilor Europene care a spus că România a primit din PNRR acea finanțare de 13% care se dă automat fiecărei țări ca să-și poată porni proiectele. Valoarea a fost de aproape trei miliarde de euro și prima tranșă a fost tot aproximativ 3 miliarde și ceva.

Deci, România a primit 6,5 miliarde de euro, iar până acum, nu a cheltuit decât 150 de milioane de euro. Deci, banii sunt la Guvernul României, în bugetul național, dar nu s-au cheltuit decât pe casele de marcaj electronice, doar acest lucru s-a făcut din toate jaloanele pe care România singură s-a angajat să le realizeze”, a spus Corina Crețu.

Despre cele 27 de spitale care primesc bani prin PNRR

Europarlamentarul a vorbit și despre banii alocați pentru componenta de Sănătate din PNRR, precizând că toate lucrările pentru contractele încheiate trebuie să fie realizate până la finalul anului 2026.

Guvernul a aprobat în 22 februarie lista celor 27 de spitale de stat și unități medicale din București și 16 județe care vor fi renovate, extinse şi dotate din aproximativ 2,2 miliarde de euro alocați prin PNRR.

Corina Crețu a spus că în tratatele și regulamentele europene se arată că trebuie în mod normal să se facă astfel de investiții în zonele cele mai sărace, dar privind lista cu cele 27 de unități medicale alese, se poate vedea că Moldova, cea mai săracă regiune, va primi prea puțin din acești bani.

„În mod normal, tot ce au fost proiecte mari, am înțeles că s-au mutat pe PNRR, deși în PNRR ferestrele de timp sunt mai scurte. Inițial, Comisia a spus ca acești bani să fie cheltuiți în trei ani, am depus un amendament care a fost votat în unanimitate. Deci, practic, trebuie încheiate contractările până în decembrie 2024 și lucrările finale să fie realizate până în decembrie 2026.

Gândiți-vă că săptămâna trecută s-au făcut doi ai de când am aprobat Regulamentul acestui PNRR în Parlamentul European și abia acum câteva zile, Ministerul Sănătății a publicat lista celor 27 de spitale care vor fi renovate.

Inițial, s-a spus că – pe lângă cele trei spitale regionale care trebuiau făcute din exercițiul financiar 2014-2020, la Iași, Cluj și Craiova – se vor face pe PNRR alte trei spitale mai mici, la Focșani, Sibiu și Brașov. Acum, nu se mai vorbește despre spitale, pentru că este o utopie să credem că se vor putea face până în 2026, se vorbește de renovarea a 27 de spitale.

Din păcate, și aici, este o politizare foarte mare. Potrivit tuturor tratatelor și a regulamentelor, în mod normal, trebuie investit în zonele cele mai sărace. Moldova, din păcate, se pare că nu are voci suficient de puternice, pentru că din cele 27 de spitale, nu am văzut decât unul pentru a intra în renovare. Ar trebui să ne gândim la o dezvoltare mai echilibrată a țării”, a afirmat Corina Crețu.

„România a promis că face foarte multe jaloane, dar unele lucruri sunt imposibil de realizat”

Până în prezent, România a primit 6,4 miliarde de euro, respectiv 21,8% din cei 29,2 miliarde de euro alocați prin PNRR. Acești bani sunt condiționați de o serie de reforme și investiții importante, la care România s-a angajat, prin 500 de jaloane și ținte. Corina Crețu susține că unele dintre obiectivele asumate sunt imposibil de realizat.

România s-a aruncat și a promis că face foarte multe jaloane, unele lucruri, după părerea mea, imposibil de realizat. De pildă, până în 2030, România s-a angajat să treacă cu totul la mașini electrice, ceea ce pentru o țară care nu-și permite… Cred că mulți din oamenii de la orașe nu-și permit să-și ia o mașină electrică, închipuiți-vă la sate.

Din ceea ce știu, Comisia Europeană a transmis la jumătatea lunii ianuarie o scrisoare Guvernului României prin care avertizează asupra marilor restanțe în atingerea obiectivelor legate de PNRR, este vorba de a doua tranșă.

Este trist că nici programele operaționale nu au fost lansate, au fost adoptate de-abia în această vară, pentru perioada 2021-2027″, a mai spus fostul comisar european.

„Este trist că s-au introdus lucruri care afectează cetățeanul”

Corina Crețu consideră că, în ceea ce privește Planul Național de Redresare și Reziliență, este nevoie de o reuniune a experților pe fonduri europene, care ar putea veni cu soluții concrete și cu strategii.

Fostul comisar european a mai spus că regretă faptul că nu există o comunicare transparentă referitoare la progresele înregistrate în atragerea fondurilor europene, în jaloanele bifate din PNRR.

„Mi se pare absolut inadmisibil să nu ți se răspundă la scrisori de către miniștri și chiar intenționez să propun Parlamentului European să adopte ca o obligativitate a guvernelor. Așa cum comisarii sunt obligați în 30 de zile să ne răspundă – și ați văzut că am primit răspunsul de la Comisia Europeană legat de Canalul Bâstroe -, cred că și nouă, reprezentanților din Parlamentul European, miniștrii din circumscripția pe care o reprezentăm – care este România – ar trebui să fie obligați să ne răspundă.

Nu este normal ca doar partidele aflate la guvernare să aibă acces la informații și ministere și cele care sunt în opoziție să nu aibă niciun dialog cu ministerele. Noi suntem în Parlamentul European să reprezentăm interesele cetățenilor României în forul cel mai important, care dă 70% din legislația României.

Atunci când votăm, trebuie să ne bazăm informațiile pe date la care nu avem acces. Deci, din acest punct de vedere, Guvernul își face singur rău prin faptul că nu ne informează în legătură cu interesele României.

Consider că pentru PNRR este nevoie de o reuniune a experților pe fonduri europene, care ar putea veni cu soluții.

Comisia Europeană a anunțat că pot fi schimbate unele chestiuni din PNRR până la sfârșitul lui aprilie, pentru toate țările. Regret că nu există o comunicare transparentă referitoare la progresele înregistrate de România, la jaloanele bifate.

Este trist că s-au introdus lucruri care afectează cetățeanul. Nu știu despre vreo țară care să fi introdus în PNRR problema pensiilor, care este atributul suveran al oricărei țări”, a mai spus europarlamentarul Corina Crețu.

Urmăriți interviul integral:

CITEȘTE ȘI:

EXCLUSIV VIDEO | Ce șanse are România să intre în Schengen în 2023? Corina Crețu: ”Ambasadorul trebuia retrimis când obțineam o soluție la blocaj. Au de câștigat țări care își spun punctul de vedere”

EXCLUSIV VIDEO | Negociere accelerată pentru aderarea Ucrainei la UE? Corina Crețu: „Sunt de îndeplinit multe lucruri pentru o țară în război. Ne dorim regim de urgență și pentru Republica Moldova”

EXCLUSIV VIDEO | Primele verificări ale Comisiei Europene pe Canalul Bâstroe. Corina Crețu: ”Solidaritatea față de Ucraina trebuie să continue, dar trebuie să vedem ce este acolo”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele