EXCLUSIV VIDEO | Președintele Comisiei pentru agricultură din Senat: Plafonarea prețurilor la alimente afectează ”producătorul primar și procesatorul”
This browser does not support the video element.
George Scarlat, președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat, a explicat, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, cum se va realiza plafonarea prețurilor la alimentele de bază, conform OUG adoptată la finalul lunii iunie. Senatorul PNL susține că deși la raft se va observa o scădere a prețurilor, speră ca efectele Ordonanței să fie unele pozitive și după trei luni de la aplicarea acesteia.
George Scarlat a semnalat două aspecte relevante în piața economică, generate de această plafonare a prețurilor. Senatorul liberal a menționat că ”producătorul primar și procesatorul” sunt cei mai afectați din întreg lanțul de distribuție, deși teoretic plafonarea nu se aplică și producătorului, conform Ordonanței.
Un alt aspect asupra căruia atrage atenția George Scarlat este că ”nu sunt lucrurile foarte clare în Ordonanță, dacă se aplică aceeași măsură și pentru produsele care vin din import”. În acest context, senatorul a vorbit despre o posibilă concurență din partea alimentelor așa-numite ”produse în România”, care – atrage atenția liberalul – nu înseamnă că sunt produse românești.
Ieftinirea prețurilor la alimentele de bază, printre care ouăle, laptele, pâinea albă, făina, carnea de pui și de porc sau legumele și fructele ar trebui să se vadă la raft începând cu data de 1 august.
Președintele Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară şi dezvoltare rurală din Senat a explicat, în cadrul interviului, cum se va aplica această plafonare pe întreg lanțul de distribuție, dar și cine va resimți cel mai mult financiar efectele acestei plafonări.
Ordonanța Guvernului cu privire la plafonarea adaosului comercial la o gamă de produse – un număr de 14 produse – sunt convins că va avea un efect pozitiv, în sensul în care știm cu toții că, din cauza crizelor multiple din ultimii ani, puterea de cumpărare a românilor a scăzut. Și atunci, la anumite produse de bază, venind cu această plafonare, în fapt, cu 20% la procesator, un 5% maxim față de prețul de achiziție la distribuție și, bineînțeles, închizând lanțul cu comerciantul, marele retail, maxim 20% față de prețul de achiziție, sunt adaosuri comerciale de bun-simț, care pot acoperi costurile cu privire la prețul de vânzare”, a detaliat George Scarlat.
”Nu sunt lucrurile foarte clare în Ordonanță, dacă se aplică aceeași măsură și pentru produsele care vin din import”
Cu toate acestea, senatorul liberal a menționat îngrijorările Consiliului Concurenței referitoare la efectele acestei măsuri asupra alimentelor românești în raport cu produsele alimentare din import.
”În schimb, efectele, clar, după cele trei luni de aplicare a Ordonanței, sperăm să fie pozitive. Consiliul Concurenței este sceptic din faptul că pot apărea periclitări în piață, disensiuni vizavi de fluxul de aprovizionare, vizavi de anumite produse care au proveniență din lanțul de producție autohtonă, să spun așa, versus produse alimentare care vin din import.
Știm foarte bine că o mare parte din produse vin din import și atunci încă nu sunt lucrurile foarte clare în Ordonanță, dacă se aplică aceeași măsură și pentru produsele care vin din import. Clar, ele sunt direct aplicabile producătorului, procesatorului român, distribuitorului și, bineînțeles, în lanțul de comercial, și comerciantului”, a atras atenția George Scarlat asupra posibilelor efecte nocive pe care această plafonare le poate avea asupra susținerii pe piață a produselor românești.
”Capătul celălalt al lanțului, adică producătorul primar și procesatorul, sunt cei mai loviți”
Liberalul George Scarlat a menționat, atât în baza experienței de specialist, cât și de antreprenor în agricultură, faptul că plafonarea va afecta în primul rând producătorul român și procesatorul, deoarece lanțurile de magazine au funcționat întotdeauna cu marje maximale de adaos.
”Cu privire la impact, eu îl pot anticipa. Nu vreau să fiu înțeles greșit, dar cunoscând și venind din viața reală, fiind antreprenor, desfășurându-mi activitatea în partea privată, tocmai în industria alimentară și partea de producție primară, capătul celălalt al lanțului – adică producătorul primar și procesatorul – este cel mai lovit.
Comerciantul a avut întotdeauna marje maximale, atât cât a putut permite consumatorului să poată cumpăra, chiar dacă nu la cantități însemnate sau la cantități ridicate, dar să-și permită, la limita subzistenței, să-și achiziționeze un anume număr de produse. De ce spun acest lucru? Întrucât și din punctul meu de vedere, 68% – 70% din produsele agroalimentare sunt deservite sau se găsesc pe raft în partea de retail”, a explicat președintele Comisiei pentru agricultură din Senat.
Produs în România nu înseamnă produs românesc
Pentru a beneficia de produsele românești, George Scarlat recomandă românilor să cumpere alimente din piețe și din magazinele de cartier, deoarece adesea marile lanțuri de magazine folosesc sintagma ”produs în România” și ”profită de această publicitate mascată”, deși ”produs în România, nu înseamnă produs românesc”.
Încurajez cât mai mult românul să meargă către piețele de cartier, către magazinele de proximitate, către băcăniile locale, pentru că acolo vom găsi cu adevărat o gamă de produse românești, așa cum le spunem, pentru că există un apetit pentru produsul românesc. Drept dovadă, sunt lanțuri întregi de magazine care profită de această publicitate mascată, pentru că sunt foarte multe produse care vin ca «produs în România», ceea ce nu înseamnă produs românesc.
Produs în România nu înseamnă produs românesc și n-aș vrea să dau aici exemple clare, pentru că nu vreau să le fac publicitate. În schimb, au venit și au văzut că într-adevăr produsul românesc este cerut la raft și există o apetență a comerciantului, a marelui comerciant să încheie contracte cu un producător local pentru a avea acea gamă, fie și ea de nișă, dar să fie acea gamă la raft”, a explicat George Scarlat logica folosită de comercianți pentru a-și crește vânzările în baza dorinței românilor de a cumpăra produse autohtone.
Urmărește interviul integral: