EXCLUSIV VIDEO | Primele verificări ale Comisiei Europene pe Canalul Bâstroe. Corina Crețu: ”Solidaritatea față de Ucraina trebuie să continue, dar trebuie să vedem ce este acolo”

Controversele privind Canalul Bâstroe continuă, în condițiile în care informațiile sunt contradictorii și au dus la un diferend între România și Ucraina. Europarlamentarul Corina Crețu a spus, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, că este foarte neclar ce se întâmplă în cazul Bâstroe și, pentru că circulă tot felul de informații, de o parte și de alta, ar trebui ca, într-o comisie mixtă româno-ucraineană să se lămurească interesul fiecărei părți. Corina Crețu susține că solidaritatea față de Ucraina trebuie să continue necondiționat, dar România trebuie să-și apere, în același timp, teritoriile, bogățiile și interesele și să lămurească ce se întâmplă pe Canalul Bâstroe. 

Miercuri, o echipă a Comisiei Europene ar fi trebuit să înceapă verificările în porturile din Ucraina şi pe Canalul Bâstroe, potrivit anunțului făcut recent de Adina Vălean, comisarul european pentru Transporturi, primele concluzii urmând să fie prezentate în maximum zece zile.

Discuțiile despre adâncirea Canalului Bâstroe – căreia România i se opune și despre care autoritățile ucrainene spun că este „doar pentru întreținere” – a luat amploare după ce Ministerul Infrastructurii din Ucraina a afirmat, într-o postare pe Twitter, că „adâncimea de navigare pe Canalul Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării”.

Premierul Nicolae Ciucă spunea că vor fi făcute verificări și, dacă situația o va impune, cazul Bâstroe va ajunge în atenția Comisiei Europene pentru soluționare.

„Ucraina a cerut ca Bâstroe și Chilia să facă parte din rețeaua europeană de transport”

Europarlamentarul Corina Crețu spune că este confirmată informația că Ucraina a cerut includerea canalelor Bâstroe și Chilia în rețeaua europeană de transport, dar a precizat că fără acordul României, o astfel de solicitare nu poate fi acceptată.

„Solidaritatea noastră față de Ucraina este de nezdruncinat și trebuie să continue. Dar, pe de altă parte, așa cum orice țară îți apără bogățiile, teritoriile, interesele, trebuie să vedem despre ce este vorba acolo. Eu sunt și raportor pentru rețelele de structură transeuropene, dar din partea Comisiei de Control Bugetar, și acest statut mi-a dat posibilitatea să am un dialog cu Comisia Europeană.

Directoratul pentru Transport a confirmat printr-un mesaj că Ucraina a cerut ca cele două canale, Bâstroe și Chilia, să facă parte din rețeaua europeană de transport, dar având în vedere că acestea se învecinează cu România, este evident că este nevoie de acceptul României„, a spus europarlamentarul.

„România nu a mai făcut un studiu de impact pe Canalul Bâstroe din 2005”

Corina Crețu apreciază că în cazul Bâstroe, înainte de a trage o concluzie, trebuie văzute toate argumentele pro și contra și analizate toate informațiile, inclusiv aceea că România știa din august 2022 despre aceste lucrări de adâncire și nu a avut obiecții.

„Acum, ar trebuie să ne uităm și în curtea noastră. Am văzut că noi nu am făcut un studiu de impact din 2005. Mai există informația că autoritățile ucrainene au informat partea română încă din august anul trecut și a spus că România nu a avut obiecții. Este foarte neclar ce se întâmplă acolo.

Este cumva de înțeles faptul că încearcă Ucraina să ajungă la Marea Neagră pentru importuri, exporturi, pentru a extinde aceste culoare ale solidarității. Într-adevăr, trebuie făcut un studiu de impact. Cred că primul lucru care trebuia făcut era o Comisie mixtă româno-ucraineană, în care fiecare să spună care este interesul, pentru că este un diferend între două state.

Acum a intervenit Comisia Europeană, pentru că doamna comisar Adina Vălean s-a oferit să medieze. Este foarte neclar ce se întâmplă acolo. Am înțeles că merge o echipă de experți din partea Comisiei Europene. Cert este că și declarațiile din partea ucrainenilor sunt contradictorii”, a mai spus Corina Crețu.

Comisia Europeană, control în zona porturilor ucrainene

Comisia Europeană a anunțat la sfârșitul lunii februarie, prin comisarul pentru Transporturi Adina Vălean, că va începe un control în zona porturilor ucrainene, care va include și Canalul Bâstroe.

”Pe 1 martie, am o echipă a Directoratului de Transport al Comisiei Europene care va face un tur al tuturor porturilor ucrainene, căreia i-am mărit mandatul, dincolo de evaluarea a ceea ce se întâmplă în porturi (…) pentru evaluarea lucrărilor care se fac în suplimentarea referitoare la Canalul Bîstroe. Vom avea rezultatul acestui raport destul de curând, vorbim de o săptămână, maximum 10 zile, astfel încât lucrurile să fie oficiale”, a spus Adina Vălean, potrivit Digi 24.

Comisarul european pentru Transporturi a precizat că România ar trebui să se adreseze unui unei instituții independente, Comisiei Dunării, care cu sprijinul Comisiei Europene poate face măsurători acolo.

”Odată ce înțelegem acest lucru, trebuie să intrăm într-un dialog foarte clar cu ucrainenii, pentru că scopul lor este să-şi scoată produsele pe un coridor către Marea Neagră”, a mai spus comisarul european pentru Transporturi.

MAE, reacție în cazul Bâstroe. Ce au solicitat oficialii români părții ucrainene

Ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk, a fost, în 20 februarie, la sediul Ministerului Afacerilor Externe, pentru a clarifica diferența de poziționare a Ucrainei între precizările de presă din 18 februarie, conform cărora partea ucraineană nu efectuează decât lucrări de întreținere pe canalul navigabil al Dunării, și informațiile din 17 februarie transmise de Ministerul Comunităților, Teritoriilor și Dezvoltării Infrastructurii al Ucrainei, conform cărora pe Canalul Bâstroe adâncimile de navigație au ajuns la 6,5 m, de la 3,9 m cât ar fi fost la începutul războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Oficialii români au solicitat la discuția cu ambasadorul stoparea imediată a tuturor lucrărilor de dragaj în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație. Mai mult, oficialii români au evidențiat în cadrul discuției faptul că nu există acordul cu privire la desfășurarea unor astfel de activități, în condițiile în care sunt în curs procedurile de evaluare a impactului de mediu al proiectelor de navigație ale părții ucrainene.

În plus, MAE a reamintit că, „în demersul scris efectuat la 16 februarie, pe cale diplomatică, pe lângă partea ucraineană, a solicitat ca, în cazul în care partea ucraineană efectuează lucrări de dragare de adâncire (care depășesc caracterul de lucrări de mentenanță/întreținere), acestea să înceteze. Astfel, MAE a pus în vedere părții ucrainene necesitatea de a se abține de la orice acțiune menită a adânci calea de navigație în absența unui dialog cu România și a consimțământului expres al României în acest scop.”

• MAE a reamintit că ministrul de externe Bogdan Aurescu a avut o discuție cu ministrul de externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba, sâmbătă, 18 februarie, în marja Conferinței de Securitate de la München, prin care a solicitat clarificarea cât mai curând a poziției părții ucrainene.
• MAE a reiterat că a solicitat, în cursul zilei de 13 februarie, Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării transmiterea unor informații cât mai complete și actualizate privind eventuale activități desfășurate de partea ucraineană în sectorul „canalului de navigație Bâstroe” și evaluarea instituției privind impactul acestora.
• MAE a solicitat și Poliției de Frontieră Române transmiterea informațiilor rezultate în urma monitorizării activităților efectuate de autoritățile ucrainene sau de contractori ai acestora în sectorul „canalului de navigație Bâstroe”, precum și evaluarea caracterului acestora.
• De asemenea, MAE a transmis și pe 16 februarie 2023, dar și anterior, inclusiv în 2022, Comisiei Europene, că autoritățile române nu sunt de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în TEN-T, întrucât este necesar ca proiectul canalului de navigație inițiat de Ucraina să respecte strict prevederile de drept internațional aplicabile, inclusiv și mai ales reglementările în materie de protecție a mediului. Sunt neadevărate informațiile publice potrivit cărora Comisia ar fi cerut, prin acest demers, acordul României pentru adâncirea așa-zisului „canal de navigație Bâstroe.”

Premier: „Orice excedere va fi clarificată între autoritățile din România și Ucraina și va fi sesizată Comisia Europeană”

Primul-ministru Nicolae Ciucă a afirmat că, în baza discuțiilor instituționale dintre Kiev și București, lucrările pe Canalul Bâstroe au fost de întreținere și nu de adâncire a șenalului navigabil.

„Punem la dispoziție Canalul Sulina pentru asigurarea șenalului navigabil”, a spus premierul.