Președinția suedeză a Consiliului Uniunii Europene nu a avut pe agendă dosarul extinderii Schengen cu România și Bulgaria, în condițiile în care Austria nu și-a schimbat poziția privind acceptarea aderării celor două state. Autoritățile române speră ca extinderea Schengen să fie supusă aprobării în președinția spaniolă a Consiliului UE, care începe în iulie. Fostul premier Viorica Dăncilă, în al cărei mandat, în 2019, România a deținut președinția Consiliului UE, explică, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, în ce condiții ar putea să pună Spania pe agendă dosarul extinderii Schengen și de ce, dacă va supune la vot în Consiliul JAI, va exista certitudinea acordului tuturor statelor membre.
Viorica Dăncilă, premier în perioada ianuarie – iunie 2019, când România a deținut președinția rotativă a Consiliului UE, spune că și-a dorit și cât a fost prim-ministru și își dorește și acum ca România să intre în Schengen, mai ales că sunt îndeplinite de mulți ani toate condițiile și aderarea ar constitui un avantaj foarte mare, dar că nu este foarte optimistă că aceasta se va întâmpla în 2023.
Fostul premier a explicat de ce nu crede că Spania va supune aprobării în Consiliul JAI aderarea României și Bulgariei la Schengen.
Să ne gândim că președinția suedeză își încetează activitatea pe 1 iulie, intră președinția spaniolă. Președinția spaniolă are alegeri, spaniolii au alegeri în toamna acestui an. Să ne gândim că în Spania sunt foarte mari probleme cu migrația. Avem un număr mare de români și poate mulți se gândesc să negociem, că avem românii din Spania. Dar în Spania, românii nu au dublă cetățenie. Aici trebuia foarte mult luptat, dacă aveau dublă cetățenie românii, puteam să avem o negociere iar pe președinția rotativă”, a spus Viorica Dăncilă.
Fostul premier a explicat cum decid statele care dețin președinția Consiliului UE să pună pe agendă un anumit dosar legislativ și de ce, în momentul în care votul pentru extinderea Schengen va fi pe agenda președinției spaniole, acest lucru va fi un semnal clar că România va fi admisă în spațiul de liberă circulație din UE.
Eu am condus președinția rotativă la începutul, pe primele șase luni ale anului 2019, nu pui pe ordinea de zi un dosar care să nu se încheie pozitiv. Deci nu vor pune pe ordinea de zi nici în timpul rămas pentru președinția suedeză, nici pentru președinția spaniolă, decât dacă va exista certitudinea că toate statele vor fi de acord cu aderarea noastră la spațiul Schengen”, a mai spus Viorica Dăncilă.
Fostul premier spune că, în următoarele luni, oficialii români trebuie să se asigure că statele care au votat pentru aderarea României la Schengen în decembrie 2022 nu își schimbă poziția și nu aduc o surpriză de genul celei produse de Austria, cu puțin timp înainte de votul decisiv pentru integrare.
Văd că ne uităm numai spre Austria. Să nu avem surprize ca pe urmă să fie o altă țară care să se opună aderării României la spațiul Schengen, pentru că am văzut că s-a întâmplat acest lucru de-a lungul timpului și că a fost o decizie, nu tehnică, pentru că îndeplinim toate condițiile, decizia a fost doar politică.
Mai mult decât atât, să nu uităm că noi suntem la pachet cu Bulgaria, iar Olanda se opune aderării Bulgariei. Deci lucrurile sunt puțin complicate”, a precizat Viorica Dăncilă.
În opinia fostului premier, vizita ministrului austriac de Interne în România, la finalul lunii aprilie, nu ar fi putut oricum să rezolve un subiect atât de sensibil, întărind mai degrabă convingerea că nu de el depinde o decizie, ci de cancelarul Austriei.
”Ministrul de Interne (Gerhard Karner – n.r.) a venit cu un mandat. Era clar faptul că nu ministrul de Interne trebuia să ne dea acordul pentru aderarea României la spațiul Schengen. Am văzut că cel care se opune este cancelarul (Austriei, Karl Nehammer – n.r.) și și-a menținut de-a lungul timpului poziția.
Cred că acest lucru trebuia negociat în Consiliul European. Cum? Să vedem ce-și dorește Austria. Își dorește o lege pe migrație foarte bună și foarte avantajoasă. Ce își mai dorește Austria? Vedem ce își dorește.
În Consiliul European, nu aș fi spus un nu categoric, cu toate că politicienii trebuie să învețe să spună și nu atunci când este în interes național. Aș fi spus că mai stau și eu să mă gândesc pe acest proiect, cum alții se gândesc mai mult pe proiectul aderării României la Schengen, că vreau să mai verific anumite aspecte, așa cum sunt verificate în România și cu toate că rezultatele sunt pozitive, vedem că încă există această reținere din partea Austriei.
Deci, eu cred că în Consiliu, România are drept de veto. Deciziile în Consiliu nu se pot lua decât cu unanimitate și atunci acest lucru ar fi constituit pentru noi o pârghie pentru aderarea la spațiul Schengen”, a mai spus Viorica Dăncilă, în interviul la Gândul Exclusiv.
Ministrul austriac de Interne a vorbit, în timpul vizitei din aprilie la București, de interese comune privind oprirea migrației, a reafirmat că respingerea aderării României are legătură cu securitatea la frontierele externe, dar a spus categoric că acum nu poate da o dată clară la care Austria ar putea să dea un vot favorabil intrării în spațiul Schengen.
„Avem multe puncte comune între cele două țări pe care trebuie să le discutăm, mai ales când e vorba despre securitatea țărilor noastre. Repet mesajul, de ce nu am putut să votez pentru România la Consiliul JAI: pentru că avem un sistem care nu funcționează. Există controale și la granița Germaniei cu Austria, Franța face la fel cu Germania. Asta este dovada că sistemul nu funcționează, iar interesul nostru e să înceapă să funcționeze, cu frontiere externe funcționale. Suntem parteneri apropiați, care lucrează împreună, am reușit primii pași, dar mai avem mult de lucru.
Sunt multe controale interne care nu ar trebui să existe. Nu pot să vă ofer azi o dată, în primul rând vreau să obținem rezultate. Nu pot să vă vorbesc despre o dată, e sarcina Consiliului să stabilească agenda. Lucrăm pentru un sistem mai bun. Nu lucrăm împotriva României, ci împreună cu România ca să reparăm sistemul”, spunea Gerhard Karner.
Ministrul de Interne, Fernando Grande-Marlaska, s-a întâlnit, în aprilie, la Viena, cu ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, ocazie cu care au discutat priorităţile viitoarei preşedinţii spaniole a Consiliului Uniunii Europene, din a doua parte a acestui an.
”Printre problemele discutate la întâlnire, cei doi miniştri au abordat includerea României şi Bulgariei în spaţiul Schengen, problemă pe care preşedinţia spaniolă doreşte să o finalizeze pe parcursul celui de-al doilea semestru”, se arăta în comunicatul transmis de Guvernul spaniol, după întâlnire.
Conform aceleiaşi surse, Grande-Marlaska a exprimat „angajamentul ferm” de a debloca integrarea deplină a ambelor ţări şi i-a cerut omologului său sprijinul Guvernului austriac.
„Spania este un apărător al promovării măsurilor de cooperare, în locul celor de fragmentare”, a adăugat Grande-Marlaska, amintind că atât Spania, cât şi Austria împărtășesc statutul de „puncte de destinație şi tranzit pentru migranții ilegali şi solicitanții de azil.”
După vizita ministrului spaniol de Interne în Austria, Gerhard Karner a venit pentru prima dată în România.
Interviul integral cu fostul premier Viorica Dăncilă, la GÂNDUL EXCLUSIV:
CITEȘTE ȘI: