EXCLUSIV VIDEO | Procurorul care a instrumentat dosarul Revoluției dezvăluie cum a fost la audierea lui Ion Iliescu. ”Își schimba mimica, se încrunta”

Cătălin Ranco Pițu, procurorul militar care a instrumentat dosarul Revoluției, pensionat din 15 martie, după trei ani la conducerea Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, a dezvăluit într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV de câte ori l-a audiat pe Ion Iliescu, când au fost ultima oară față în față și cum s-a comportat fostul președinte în fața anchetatorilor. Fostul procuror militar spune și ce s-a întâmplat cu dosarul Mineriadei, la mai bine de doi ani de când instanța supremă a anulat toate probele din rechizitoriu, care avea 2.000 de file, și a trimis cauza înapoi la procurori pentru refacerea anchetei. 

Cătălin Ranco Pițu cunoaște bine cele două dosare istorice, pentru că el a semnat rechizitoriul din dosarul Revoluției, iar dosarul Mineriadei a ajuns din nou la procurorii militari, cu întreg probatoriul anulat prin decizia instanței supreme, când era deja de nouă luni la conducerea Secției Parchetelor Militare.

Fostul procuror și-a motivat decizia de a se pensiona ca fiind strict una personală, fără legătură cu faptul că Gabriela Scutea și-a încheiat mandatul de procuror general al României, aceasta nemaifiind propusă pentru al doilea mandat.

ACTUALITATE Urmărire ca-n filme la Brașov. Șofer de 33 de ani, băut și fără permis, prins conducând cu 167 km/h o mașină FURATĂ!

10:13

EXTERNE Incident în Marea Baltică. S-a defectat cablul submarin care leagă Finlanda și Estonia, iar SABOTAJUL nu este exclus

10:11

”Am aproape 26 de ani de magistratură, legea îmi permite să mă pensionez și din motive personale am decis că este cazul să fac acest pas”, a spus Cătălin Ranco Pițu.

Solicitarea sa de pensionare a fost depusă la Consiliul Superior al Magistraturii în aceeași zi în care Înalta Curte de Casație și Justiție a hotărât mutarea dosarului Revoluției la Curtea de Apel București.

”Ion Iliescu a refuzat constant să dea declarații în dosarul Revoluției”

Dosarul Revoluției, finalizat și trimis ICCJ în aprilie 2019, a fost restituit procurorilor militari în noiembrie 2021, după ce judecătorii au constatat nereguli în rechizitoriu. Instanța le-a cerut procurorilor militari să excludă mai multe probe din dosar, inclusiv relatările făcute de Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu în faţa Comisiei senatoriale, rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 şi documentele ce au stat la baza întocmirii acestora, punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989, precum și declarațiile date de zeci de persoane vătămate.

Procurorii militari au retrimis dosarul Revoluției la ICCJ în august 2022, după refacerea rechizitoriului în cazul fostului președinte Ion Iliescu, fostului vicepremier Gelu Voican Voiculescu și generalului Iosif Rus, fost comandant al Aviației Militare, toți acuzați de infracțiuni contra umanității, care au legătură cu decizii și fapte din perioada 22-30 decembrie 1989, respectiv după părăsirea sediului CC al PCR de către Nicolae Ceaușescu, soldate cu mii de morți și răniți.

La șase luni de la reprimirea dosarului Revoluției, instanța supremă a decis, definitiv, în 24 februarie, că trebuie judecat de Curtea de Apel București, nu de ICCJ, pentru că Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu nu erau în perioada 22-30 decembrie 1989 premier și, respectiv vicepremier, ci membri ai Consiliului Frontului Salvării Naționale, organ central de putere distinct de instituția Guvernului României.

Fostul șef al Secției Parchetelor Miliare a povestit cum au decurs discuțiile cu fostul președinte Ion Iliescu, când a fost citat pentru a fi audiat în dosarul Revoluției.

”Ne-am întâlnit în mai multe rânduri, conform procedurii. De fiecare dată, relația a fost una evidentă, anchetator – persoană anchetată, dar a fost o relație civilizată, pe alocuri chiar elegantă.

Fostul președinte al României a refuzat în mod constant să dea declarații. Are de altfel acest drept, dreptul la tăcere, bine cunoscut. A uzat de acest drept și nu am putut decât să respect decizia dumnealui, aceea de a nu da niciun fel de declarație oficială.

Am avut în schimb discuții informale, câteva ore de discuții, foarte interesante, pe diverse teme, inclusiv tema principală, cea a Revoluției din decembrie 1989.

Și-a exprimat propria părere cu privire la ce s-a întâmplat după 22 decembrie, momentul în care a preluat puterea în statul român, începând cu orele 16:00 ale zilei de 22 decembrie”, a dezvăluit fostul șef al Secției Parchetelor Militare, Cătălin Pițu.

Întrebat despre sinceritatea fostului președinte din timpul declarațiilor neoficiale, pentru că cele oficiale nu au existat, în baza dreptului la tăcere, Cătălin Pițu a spus că Ion Iliescu nu a recunoscut nicio formă de vinovăție.

”Să zicem că l-am simțit inteligent. Nu a recunoscut sub nici o formă că ar avea vreo vinovăție cu privire la cei aproape 850 de morți care au survenit ulterior preluării puterii de către Ion Iliescu și anturajul lui, factorii de decizie politico-militară ai acelor momente.

Am încercat în numeroase rânduri să-l conving să avem o discuție cât se poate de sinceră și de deschisă despre cauzele care au făcut ca după 22 decembrie, orele 16:00, să moară foarte multe persoane, să fie rănite și mai multe persoane.

A refuzat de fiecare dată această discuție, iar când într-un fel sau altul îmi exprimam opinia personală conform căreia el se face vinovat alături de alte persoane pentru survenirea respectivelor decese și răniri de persoane, în mod evident nu-i convenea discuția, își schimba și mimica, se întuneca într-un fel aș putea spune, se încrunta, avea o privire schimbată, dar nu dorea niciun fel de discuții.

A trebuit, conform legii, să iau situația ca atare, să respect decizia lui de a nu da declarații și asta e. Prima întâlnire a fost în decembrie 2018, iar ultima, probabil a cincea sau a șasea, în mai anul trecut”, a adăugat fostul șef al Secției Parchetelor Militare.

Dosarul Mineriadei retrimis de instanță ajunsese ”două coperți goale”

Dosarul Mineriadei din 13-15 iunie 1990 a fost trimis în judecată în 2017. După trei ani și jumătate, în decembrie 2020, dosarul a fost retrimis procurorilor, pentru refacerea anchetei, instanța supremă anulând toate probele depuse de procurori, care au cerut judecarea pentru infracțiuni contra umanității a 14 persoane, printre care fostul președinte Ion Iliescu, fostul premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu şi fostul director al SRI Virgil Măgureanu. Procurorii i-au acuzat că, prin măsurile luate în 13-15 iunie 1990, se fac vinovați de moartea prin împușcare a patru oameni și de rănirea altor peste 1.000.

La momentul trimiterii în judecată, dosarul Mineriadei avea 413 volume. Procurorii Secției Parchetelor Militare au trimis la instanța supremă în iunie 2017 un rechizitoriu de 2.000 de file. În dosar erau probe și mărturii adunate de la 46 de inculpați sau suspecți, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori.

Cătălin Pițu – care era de nouă luni șeful Secției Parchetelor Militare când dosarul Mineriadei a ajuns de la instanța supremă înapoi la procurori, spune că, practic, prin decizia instanței supreme de anulare în totalitate a probatoriului, dosarul a rămas înaintea reînregistrării numai ”două coperți goale”.

”Dosarul Mineriadei este în lucru la secția Parchetelor Militare. Cei doi procurori care instrumentează acest dosar lucrează într-un ritm susținut, vă asigur de acest lucru.

Se lucrează foarte bine și repede în acest dosar, i se acordă acestui dosar importanța cuvenită, însă dosarul Mineriadei, intitulat generic din iunie `90, are un alt istoric juridic decât dosarul Revoluției, în sensul în care instanța, mai precis Înalta Curte de Casație și Justiție, a anulat în totalitate probatoriul și toate actele de procedură ale dosarului. Dosarul, dacă-i putem spune așa, însemna la momentul deciziei ICCJ, două coperți goale.

În perioada scursă de la momentul re-reînregistrării acestui dosar la secție, s-a lucrat cum am spus, într-un mod pe care eu îl consider excepțional.

Au fost readuse la dosar probele anulate, reobținute cauzei, conform procedurii noi, bineînțeles. Au fost reaudiate majoritatea persoanelor care trebuiau audiate în acest dosar și se va lucra în continuare, chiar dacă eu nu voi mai fi șeful secției, se va lucra într-un ritm susținut” a spus Cătălin Pițu.

”Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să zâmbească, fă-ți planuri de viitor”

Cătălin Pițu s-a pensionat, din 15 martie, după 26 de ani în magistratură, din care ultimii trei ani a fost procuror militar șef al Secției Parchetelor Militare, fiind succesorul lui Gheorghe Cosneanu, iar anterior a fost șef în Serviciul de urmărire penală şi judiciar al Secției parchetelor militare, fiind procurorul militar care a semnat rechizitoriul în dosarul Revoluţiei, care vizează acuzații pentru faptele din perioada 22-30 decembrie 1989. Decretul privind trecerea în rezervă a generalului de brigadă Cătălin Ranco Piţu a fost semnat de președinte în 14 martie.

Întrebat despre planurile sale viitoare, Cătălin Pițu a spus doar că nu este interesat de o viitoare carieră în avocatură.

”Nu voi intra în avocatură, nu mă interesează. Eu am o vorbă care-mi place: «Dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să zâmbească, fă-ți planuri de viitor». Chiar nu știu, vom vedea”, a mai spus fostul șef al Secției Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

CITEȘTE ȘI:

INTERVIU | Șeful Parchetelor Militare, Cătălin Pițu, declarații incendiare din culisele anchetei din Dosarul Revoluție: cine s-a comportat agresiv la audieri, cum au dispărut microfilme și documente ale fostei Securități și ce făcea procurorul la Timișoara în 1989

Autor

Lia Ruscea

Jurnalist Politic vezi toate articolele