EXCLUSIV VIDEO | Profesorul Irinel Popescu vorbește pentru prima dată despre dosarele de corupție și dezvăluie cine e ”provocatorul” folosit de DNA

Profesorul universitar doctor Irinel Popescu, șeful Centrului pentru Boli Digestive și Transplant Hepatic Fundeni, a spus, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV, cum a ajuns să fie trimis în judecată de procurorii Direcției Naționale Anticorupție în două dosare. Chirurgul susține că, în primul dosar, șase experți au ajuns la concluzia că nu există prejudiciu și compară situația cu cea din ”proiectul Bechtel”, iar al doilea dosar este urmarea unei ”provocări evidente” a procurorilor DNA, dezvăluind cine este cel care l-a denunțat. 

În primul dosar, Irinel Popescu a fost trimis în judecată în martie 2021, fiind acuzat de abuz în serviciu și luare de mită, fapte ce ar fi fost săvârșite, susțin procurorii DNA, în perioada scurtă în care a fost președinte al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), în 2009. Inculpat în același dosar este și predecesorul profesorului Irinel Popescu la conducerea CNAS, Vasile Ciurchea.

Acuzațiile sunt pentru fapte din perioada 2007-2009, respectiv pentru modul în care au fost încheiate patru acte adiționale la contractul de informatizare a CNAS, prin care au fost achiziționate servicii de asistență tehnică și instruire on-site pentru Sistemul Informatic Unic Integrat (SIUI) și pentru softul care asigură planificarea resurselor (ERP). Procurorii DNA susțin că serviciile achiziționate de la HP România SRL (în prezent Enterprise Services România SRL) prin aceste acte adiționale s-ar fi făcut la prețuri supraevaluate și că acestea nu erau prevăzute în contractul inițial, prejudicial produs CNAS fiind estimat la aproape 8,4 milioane de euro.

EXTERNE Vladimir Putin, MESAJUL care pune pe jar o lume întreagă. Președintele rus amenință cu mai multe „distrugeri” în Ucraina: „Va regreta”

15:20

HOROSCOP Horoscop 23 decembrie 2024. ZODIA care își regândește identitatea

15:00

Anchetatorii îi acuză pe cei doi foști șefi ai CNAS că ar fi cerut de la reprezentanții HP România și de la societatea subcontractantă, în schimbul încheierii acestor acte adiționale, diverse sume de bani, care ar fi ajuns ulterior în conturile unor persoane indicate de aceștia, sub forma unor contracte.

Dosarul este din aprilie 2021 la Tribunalul București și are următorul termen de judecată în 24 aprilie.

În al doilea dosar, Irinel Popescu a fost trimis în judecată în decembrie 2021, pentru dare de mită. Procurorii DNA îl acuză că, printr-un intermediar, administrator al unei firme, în perioada decembrie 2017 – februarie 2018, ar fi promis că va oferi 100.000 de euro anchetatorilor care aveau în instrumentare dosarul în care era urmărit penal pentru fapte de corupție din perioada în care era șeful CNAS. Anchetatorii susțin că Irinel Popescu ar fi vrut să îi fie ridicat sechestrul pe bunuri și în final să nu fie trimis în judecată.

Al doilea dosar se judecă tot la Tribunalul București, unde judecătorul de camera preliminară a decis recent că poate începe judecarea pe fond.

În interviul pe care l-a acordat la GÂNDUL EXCLUSIV, profesorul dr. Irinel Popescu a detaliat aceste acuzații, explicând cum s-a ajuns la semnarea acelor acte adiționale, argumente de care, susține el, procurorii DNA nu au ținut cont atunci când a fost vorba de apărare.

„A fost o situație asemănătoare cu proiectul Bechtel”

Referindu-se la actele adiționale care au permis atribuirea unor contracte supraevaluate pentru sistemul informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, stabilindu-se de către DNA un prejudiciu de peste 8 milioane de euro, profesorul dr. Irinel Popescu a explicat, din punctul lui de vedere, cum s-a ajuns la acea situație și a subliniat că, înainte de a fi încheiate, au fost făcute controale care au confirmat ”corectitudinea și eficiența economică a prețului”.

”Aici este o problemă de ordin general și o problemă importantă a fi lămurită: care este forța instituțiilor statului? Pentru că, în măsura în care acele acte adiționale au fost semnate după o decizie în Consiliul de Administrație, care la rândul ei a fost urmarea unor dezbateri în care fiecare din departamentele Casei (CNAS – n.r.) și-a spus punctul de vedere, în care a fost un vot și peste care, după aia – vorbim de suma imputată – a venit un controlor delegat care a semnat pentru corectitudinea și eficiența economică a prețului în numele unei instituții a statului roman, după care a venit Curtea de Conturi și a controlat de mai multe ori, și totul a fost OK, e greu de crezut că poți să vii după aia să spui altceva și fără argumente.

Și aici, pledoaria este pentru a întări aceste instituții, pentru că dacă ele n-au nicio valoare – semnează controlorul delegat, se întrunește Consiliul de Administrație, vine Curtea de Conturi și după aia spun că n-au nicio valoare – , asta înseamnă că acela este un stat fragil, un stat în care se poate întâmpla orice și că rostul acestor instituții (nu mai există – n.r.). Toate lucrurile astea imputate aposterioric pot fi prevenite de niște instituții care să aibă forța necesară și capacitățile necesare.

Revenind însă, acolo a fost o situație oarecum asemănătoare la un moment dat cu proiectul Bechtel, dacă vreți să facem o paralelă, și am să vă spun de ce.  Deci, la un moment dat, Casa (CNAS – n.r.) a constatat că sucursalele s-au extins, modulele s-au extins, au apărut unitățile UPU, au apărut contractele cu farmaciile. Deci, față de programul inițial informatic, necesitățile au devenit mult mai mari.

Și atunci, în același timp, progresul informaticii a permis economisirea unor bani din materiale care nu mai erau necesare. Deci ceea ce în 2000 sau 1999, când a fost inițiat negociat contractual – riboane, dischete, lucruri care ieșiseră din uz -, acestea au permis economisirea unei sume, care sumă s-a hotărât să fie utilizată.

Deciziile majore au fost luate de predecesorul meu, pe care l-ați menționat (Vasile Ciurchea – n.r.), în anii 2007 și 2008, deci de achiziția suplimentară de asistență tehnică.

Din estimările Casei (CNAS – n.r.), prin aceste economii de care vă spuneam rezulta o sumă cred că de vreo 14 milioane de euro. Și din aceste 14 milioane, 11 milioane au fost cheltuite de predecesorul meu, în cei doi ani, 2007 – 2008 (când a fost Vasile Ciurchea președintele CNAS – n.r.), și mie mi-au rămas 3 milioane.

A fost o modificare de contract, în sensul că s-a permis printr-un act adițional achiziția de asistență tehnică de la firma contractantă, deci de la Hewlett Packard, și nu la licitație, care ar fi însemnat și timp suplimentar, care însemna să cer bani suplimentari. În cazul meu, 2009 a fost un an de austeritate și nu ni-i dădea nimeni.

Odată decis acest lucru, s-a trecut la achiziția de asistență tehnică – în cuantumul sumei de 11 milioane în cei doi ani precedenți și de 3 milioane în anul 2009, în care eu am funcționat ca președinte al Casei (CNAS – n.r.) și an în care situația era foarte tensionată în relația Casei cu firma Hewlett Packard, în sensul că, în luna martie, șeful de la Viena, cred că șeful regional, european, a venit la București, am avut o întrevedere cu tot Consiliul Casei de față, în care au amenințat că pleacă. De asta am dat exemplul Bechtel.

Ei au spus: «Dom’le, aveți un contract de 110 milioane de euro, noi am primit deja 49 de milioane. Felul în care acționați dumneavoastră și dacă aveți rezerve să achiziționați mai departe asistență tehnică, nu vom putea duce mai departe contractul. Deci, asta ne obligă să plecăm cu cele 49 de milioane, noi nu pierdem mare lucru, dumneavoastră trebuie să o luați de la zero». Mie mi s-a părut inacceptabil, iar din suma rămasă, deci din cele 3 milioane, am continuat achiziția de asistență tehnică.

Sistemul a fost pus în funcțiune la sfârșitul anului, în decembrie (2009 – n.r.), s-a făcut și un test, cu știința premierului de la vremea respective (Emil Boc – n.r.). Cu toate defectele lui – că peste tot în lume mai cad sisteme -, sistemul funcționează și astăzi.

S-a mai făcut un act adițional, pentru mutarea modulul de gestiune economică financiară de pe un server pe altul, ceea ce iarăși s-a dovedit benefic și a funcționalizat sistemul, iar modificările ulterioare și îmbunătățirile ulterioare au permis ca sistemul să funcționeze și în ziua de astăzi”, a explicat profesorul Irinel Popescu.

”Șase experți au ajuns la concluzia că nu există prejudiciu”

Întrebat cum de a fost posibil, dacă acele acte adiționale la contact au fost benefice și sistemul informatic integrat al CNAS funcționează și astăzi, ca DNA să trimită în judecată inclusiv firma prin care a fost făcută achiziția, pentru recuperarea unui prejudiciu stabilit de procurori, și dacă suspectează că totul a fost aranjat pentru a-l „scoate pe tușă”, Irinel Popescu a spus că nu este genul de persoană care să dea vina pe alții, ci dimpotrivă își asumă ce este de asumat.

Fostul președinte al CNAS a detaliat cum a fost calculat prejudiciul de mai mulți experți, pentru ca în final să fie nevoie de o nouă expertiză.

“Deci, ajungând la acest prejudiciu, el a fost calculat. Îmi aduc aminte, a fost un articol foarte rapid, atunci, după primul comunicat al DNA, în care un expert pe care nu l-am cunoscut niciodată, Adrian Luca, a scris mai întâi pe contributors.ro și au preluat mai multe ziare textul în care afirma explicit că este prima oară când își pierde încrederea în DNA, că felul în care… Era expert la Bruxelles, deci din oamenii care chiar calculează prețuri și pentru care noțiunea de prejudiciu le este mai clară decât oricui.

El a spus un lucru foarte simplu: felul în care s-a calculat așa-numitul prejudiciu a fost de maniera următoare: s-a achiziționat cu 760 de euro și subcontractantul SIVECO a prestat serviciile pentru 500 de euro, deci cu 500 de euro, serviciile puteau fi prestate, pentru că ei au efectuat munca efectivă. Ei bine, mai întâi, argumentele de care vă spuneam ale acestui expert au fost așa: dacă CNAS ar fi cumpărat cu 760 de euro și vizavi firma nu-știu-care ar fi cumpărat de la același Hewlet Packard cu 500, atunci e clar prejudiciu. În același timp, nu poți să raportezi la subcontractant și să consideri diferența între contractantul principal și contractant prejudiciul, pentru că așa se desfășoară economia mondială.

De aici încolo, eu aștept cu interes desfășurarea evenimentelor, pentru că a fost o expertiză în primă instanță, în care șase experți, inclusiv experta desemnată de DNA, au ajuns la concluzia că nu există prejudiciu. A doua zi, aceste experte, cred că toate erau doamne, au fost ținute până la miezul nopții, fără mâncare, în condiții destul de dure și interrogate, și s-a ajuns la concluzia că s-au contrazis între ele, o concluzie, mă rog, forțată și s-a anulat expertiza.

S-a mai făcut încă o dată o nouă expertiză, cu alte obiective, în care obiectivul suna, de exemplu: care e diferența între 760 și 500? 250. Acesta e prejudiciul”, a detaliat Irinel Popescu.

Ce spun procurorii despre bani dați pentru publicitate la o televiziune

În primul dosar, profesorul Irinel Popescu a fost acuzat că ar fi primit sume de bani “fie în folos propriu, fie pentru anumite societăți comerciale”. Chirurgul susține că procurorii DNA au vehiculat niște sume care s-ar fi dat pe publicitate la un post de televiziune, când el era președintele CNAS, fără ca în realitate să fi existat acea publicitate.

„Deci, vreau să simplific, pentru că nu este un subiect pe care să îl detaliem într-o emisiune. S-a spus că o sumă – nici eu nu le mai știu, că nu prea se potrivesc, dar să zicem că sunt două sume, 70.000 și 100.000 sau 100.000 și 70.000 – a ajuns la Antena 3. Și, de acolo, nimeni de la Antena 3 n-a fost întrebat. Procurorul de caz a ajuns la concluzia că nu s-au prestat aceste servicii de publicitate. Firma SIVECO cumpăra publicitate în fiecare an la Antena 3, între 100.000 și 200.000 de euro, nu era nimic special în anul acela.

Legea spune că dacă s-a identificat locul unde sunt banii, de acolo se recuperează. Nimeni nu s-a dus să întrebe dacă sunt acolo, nu sunt acolo”, a afirmat profesorul dr. Irinel Popescu.

Fostul președinte al CNAS a precizat că nu există există nicio dovadă că situația ar fi așa cum o prezintă procurorii DNA.

“Pe de altă parte, unul din martorii – asupra calității morale nu mă pronunț – spune că percepția lui a fost că acești bani au fost bani cu care eu mi-am cumpărat postul de președinte al Casei. Și atunci, ei mi-au fost imputați mie… Iarăși cădem într-o zonă…”, a adăugat chirurgul.

Irinel Popescu spune că DNA a folosit un ”provocator” pentru a-i deschide al doilea dosar

În 8 decembrie 2021, procurorii DNA au anunțat a doua trimitere în judecată chirurgului Irinel Popescu, pentru dare de mită, alături de administratorul unei societăți comerciale, acuzat de complicitate la dare de mită. Procurorii au stabilit în rechizitoriu că Irinel Popescu ar fi fost dispus să dea 100.000 de euro ca să scape de primul dosar.

Despre acest al doilea dosar, profesorul dr.Irinel Popescu susține că totul a fost ”o provocare” a procurorilor.

“Nu o să intru în detalii nici în acest caz, dar am să spun legat de acest caz că aici este o provocare evidentă a procurorilor DNA, ceea ce nu este acceptat de nicio instanță europeană. E momentul în care, la nivelul CEDO sau al instanțelor europene, dacă se constată implicarea directă a organelor judiciare într-o astfel de provocare, dosarul se închide automat (…)

Romanele de o anumită factură pot să constituie un subiect, dar în justiție vom vedea cum sunt evaluate lucrurile astea. Eu plec doar de la această idee că provocările în care sunt implicați magistrați nu sunt acceptate nicăieri în lume, așa că… Nu mai vorbim de ordonanțe false și așa mai departe, dar astea sunt detalii care pot fi analizate în cursul procesului”, a spus chirurgul.

Profesorul doctor Irinel Popescu a dezvăluit pentru prima dată că persoana care a fost folosită la provocare este un fost pacient de-ai săi.

Două lucruri pot să spun. Întâi că, știți bine, DNA, ca instituție, e o instituție respectabilă. În același timp, în DNA exista și celebra «unitate Haules» de la Ploiești, de care știm cu toții, și uneori lucrurile de astea se petrec, deși, în mod normal, n-ar trebui să se petreacă. Și una din manierele de acțiune este să agăți pe unii martori în vreo două-trei dosare și așa să te folosești de ei, ceea ce, după mine, este inacceptabil.

Al doilea, ați ajuns la relațiile între medic și pacient, iar ăsta este un subiect care merită dezvoltat. Din punctul meu de vedere, întotdeauna un pacient, și mai ales un pacient cu o problemă gravă, căruia i-ai salvat viața, i-ai redat sănătatea, devine un fel de membru de familie. Aici, eu cel puțin, sunt puțin dezarmat, pentru că gradul de încredere pe care îl ai într-un asemenea om este foarte mare. Un asemenea om poate să-ți inducă anumite stări, în sfârșit, dar asta e o problemă generală. Deci, relația asta specială medic-pacient, poate fi subiectul unei dezbateri, a unei analize psihologice”, a mai spus profesorul dr. Irinel Popescu.

Chirurgul a adăugat că, dacă ar veni la el ca pacient procurorul care l-a anchetat, și-ar face datoria de medic.

Urmăriți interviul integral:

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele

Autor

Oana Zvobodă

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde ... vezi toate articolele