EXCLUSIV VIDEO | Recensământul a unificat pentru prima dată bazele de date a nouă ministere. Sociolog: ”Este primul pas spre construirea unui cloud guvernamental, cu baze de date integrate, din administrația centrală și locală”
This browser does not support the video element.
Cloud-ul guvernamental, platforma IT cu o bază de date administrativă completă, finanțată din PNRR, care ar urma să elimine drumurile la instituții și hârtiile, trebuie să fie finalizat până în iunie 2026. Ultimul recensământ a unificat pentru prima dată bazele de date a nouă ministere, ceea ce a pus bazele acestui cloud guvernamental, a spus sociologul Marin Burcea, într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV.
”Importanța recensământului nu este legată doar de datele obținute, ci și de faptul că metoda, folosită pentru prima data în România, presupune unificarea bazelor de date a nouă ministere. Acesta este primul pas spre construirea unui cloud guvernamental, cu baze de date integrate, provenite atât din administrația centrală, cât și din cea locală.
Au fost 3 etape de constituire a recensământului. A existat o etapă obligatorie pentru foarte multe instituții, acele unificări ale bazelor de date de la diferite ministere precum Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Finanțelor, ANAF-ul, Ministerul Sănătății, Ministerul Educației sau Ministerul Justiției. Toate aceste entități au furnizat date, indicatori, pentru a se colecta date primare”, a explicat sociologul Marin Burcea relevanța bazelor de date în cadrul recensământului.
Datele principale care au fundamentat ultimul recensământ clasic sunt trei variabile care unifică toate bazele de date din România.
”Prima este Codul Numeric Personal care unifică într-un registru toate datele despre cineva, de la vârstă, căsătorie etc. Sunt date asociate Codului Unic de Înregistrare și adaugă tot ceea ce înseamnă persoane juridice în spatele acelui CUI. Mai este codul SIRUTA (Sistemul Informatic al Registrului Unităților Teritorial-Administrative), acel cod care se află în sistemul informațional, SIRUTA superior pe localitățile mari și codul SIRUTA inferior pe satele componente”, a detaliat profesorul Marin Burcea.
”După ultimul recensământ clasic, bazele de date unificate se vor actualiza”
Conceptul de recensământ, așa cum îl știam până acum, va dispărea odată cu acest cloud digital, un nou sistem integrat de date fiind un obiectiv guvernamental, finanțat prin PNRR.
Foarte important este că acesta a fost ultimul recensământ care se face la modul clasic, cu operatori de interviu, care merg cu tableta. Este ultimul recensământ pentru că, de acum încolo, s-au unificat bazele de date și ele se vor actualiza, sunt așa-numitele surse administrative.
Eu cred că lucrurile se vor aranja mult mai bine odată ce se va construi și cloud-ul guvernamental, care va aduna tot ceea ce înseamnă administrație publică locală și centrală. Ideea este că vom avea date actualizate an de an și, dacă se va lucra simultan într-un sistem cloud, atunci evidențele vor fi mult mai clare și ideea de recensământ dispare”, a mai spus Marin Burcea.
O miză importantă, dar și o garanție a reușitei proiectului cloud-ului guvernamental este faptul că, în caz contrar, finanțarea obținută prin PNRR ar trebui returnată:
”Cloud-ul trebuie finalizat până la sfârșitul lunii iunie 2026. Știți foarte bine că, din PNRR, jumătate din bani se dau pe legi și jumătate se dau pe acțiuni. Dacă n-ai făcut acțiunea, dai înapoi banii pe care i-ai luat pe legi. Statul român a luat banii și cred că ultimul lucru la care se gândește Guvernul României este să mai dea vreun euro înapoi”, a adăugat sociologul.
Rezultatele recensământului se numără în bani
Un alt aspect relevant asupra rezultatelor recensământului ține de faptul că acestea se răsfrâng asupra banilor pe care-i primește România de la UE și asupra fondurilor alocate în comunitățile locale. Cu cât sunt mai mulți cetățeni, cu atât și banii sunt mai mulți. Sociologul Marin Burcea a explicat sistemul de alocare a fondurilor în funcție de rezultatele recensământului:
”Dacă ați avut curiozitatea să vă uitați pe nota de fundamentare a recensământului, găsiți acolo câteva chestii pe care Guvernul le-a strecurat. Banii care vin prin fonduri europene țin ca prim factor de populație, banii care vin prin bugete, alocate către comunitățile locale, țin cont de populație și țin cont de intravilan”.
Urmăriți interviul integral:
CITEȘTE ȘI: