EXCLUSIV VIDEO | Tot mai puțini tineri se pot angaja când termină studiile. Drumul debusolat de pe băncile școlii la ”specialistul” care nu poate să facă nimic în țară sau emigrează: ”Dacă aș da timpul înapoi, nu ar fi alegerea principală”

Datele statistice arată că tot mai puțini tineri se angajează în momentul în care își termină studiile. În creștere este și numărul tinerilor care se hotărăsc să renunțe la facultate și să plece în străinătate, în căutarea mai multor posibilități de a se angaja. România s-a clasat, în acest an, pe locul 4 în topul negativ al țărilor europene în privința ratei de angajare a tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, conform unui studiu Eurostat. La polul opus, țara cu cea mai mare rată de angajare a absolvenților din Europa este Olanda, cu o pondere de 93,1%. România se află doar cu câteva procente peste Serbia, Grecia și Italia, cu 70,1 procente.

• Italia are o rată de ocupare a forței e muncă pentru absolvenți de 57,9%.
• Grecia s-a clasat pe locul al doilea în topul țărilor cu cei mai puțini absolvenți care se pot angaja, cu o pondere de 60,1%.
• Serbia, la rândul ei, are o rată de ocupare a forței de muncă pentru tineri de 65,1%

Sociologul Gelu Duminică susține că cea mai săracă dintre categoriile din România este cea a tinerilor cu vârste între 16 și 24 de ani.

”Eu tot spun chestia asta și o spun și cifrele, de foarte mulți ani, pentru că politicile de dezvoltare a acestora au fost frumoase, dar au lipsit cu desăvârșire”, a spus Gelu Duminică.

Aceeași categorie de tineri este afectată, în mare parte, de analfabetismul funcțional.

“Conform PISA, 42% din generația asta, care e în școală acum sau de vârstă școlară, este analfabetă funcțional. Fără o educație de bună calitate, nu prea poți să îți găsești un loc de muncă bine plătit”, a explicat sociologul.

Potrivit experților, un alt motiv pentru care rata de angajare a tinerilor este atât de scăzută este reprezentat de gradul de migrație. Mulți tineri aleg să își caute un loc de muncă în afara țării, pentru că dispun de mai multe resurse și posibilități.

“Ce faci când nu găsești un loc de muncă? Pleci în afară. Și vedem foarte mulți tineri de-ai noștri, mai ales cei din zonele dezavantajate, că preferă să plece în Anglia decât să se ducă în marea aglomerație urbană care este în proximitatea lor, pentru a-și găsi un loc de muncă, pentru că, de foarte multe ori, costul vieții este mai mic și posibilitățile de dezvoltare sunt mai mari”, a spus Gelu Duminică.

”Mă gândesc să mă reprofilez, nu știu dacă ce fac acum este de viitor”

Mulți studenți susțin că nu lucrează în acest moment pentru că programul de la facultate nu le permite, însă iau în calcul posibilitatea de a se angaja după ce termină studiile. Cu toate acestea, jobul la care se gândesc pare să nu fie tocmai în domeniul pe care l-au urmat, iar cel mai important criteriu pe care îl folosesc în selectarea unui loc de muncă este satisfacția oferită de ceea ce fac, nu neapărat salariul pe care îl primesc.

“În momentul de față nu lucrez, dar am de gând să mă angajez. Trebuie să fac și pentru facultate practică profesională și voluntariat. Mă cam gândesc să mă reprofilez, momentan sunt la Limbi Străine și nu știu dacă e chiar o chestie de viitor pentru mine, poate în marketing, ceva”, a spus o tânără.

“Sunt la Facultatea de Istorie, secția Relații Internaționale și Studii Europene. Nu cred că mă voi angaja în domeniu relațiilor internaționale, probabil. Vreau să profesez pe partea pedagogică mai degrabă, deci nu cred că în domeniul facultății mele, în modul actual”, a spus o studentă.

“Aș încerca în domeniu, dar nu știu câte posibilități am. Sunt studentă la Jurnalism și nu mi se pare că merge. Dacă aș da timpul înapoi, nu ar fi chiar alegerea principală, pentru că nu mi se pare un mediu în care mă integrez prea bine”, a spus o altă tânără.

”Aproape 25% dintre absolvenți nu profesează în meseria pentru care s-au pregătit”

O problemă majoră este reprezentată de faptul că mulți tineri termină o facultate pe care nu și-au dorit cu adevărat să o urmeze, astfel că ajung să își caute un job care nu presupune calificare. Ceea ce înseamnă că nici salariul nu este unul tocmai ofertant.

Gândiți-vă că aproape 25% dintre cei care termină o formă de învățământ, de școlarizare, mă refer la facultate mai ales, nu profesează în meseria pentru care s-au pregătit. Ca să nu mai spun că mai bine de 25% renunță la facultate în primul an. Dacă stăm să le adunăm, așa, mai neacademic, jumătate dintre ei nu prea știu ce caută pe acolo”, a declarat, pentru Gândul, Doru Dima, analist în cariere.

O altă problemă este lipsa de corelare între nevoile de pe piața forței de muncă și căutarea viitorilor specialiști încă de pe băncile facultății.

“În ultima perioadă, nu prea se corelează cererea cu oferta. În ce sens? Odată din punct de vedere salarial, tinerii își doresc mai mult, iar organizațiile sunt dispuse să dea mai puțin, pentru simplul motiv că cer experiență. Pe de altă parte, organizațiile nici nu oferă condițiile necesare pentru ca cei care ies de pe băncile liceului sau facultății să se regăsească în acele joburi”, spune analistul în cariere Doru Dima.

”Părinții îi împing pe copii să facă școli fără nicio treabă cu vocația lor”

Sociologul Gelu Duminică susține că mulți studenți ajung să se reprofileze după ce termină studiile pentru că înainte de liceu nu există o consiliere clară, iar alegerea facultății se face în funcție de trend.

“Acum câțiva ani, principala zonă din care se disponibilizau angajați era zona de oameni cu studii economice, respectiv contabili și așa mai departe. Și una dintre cele mai solicitate facultăți era fix asta, contabilitatea. Adică nu exista conexiunea între piața muncii și ceea ce noi formăm pe băncile școlii. Și asta este valabil pentru tot nivelul de învățământ românesc.

Piața muncii nu este conectată cu sistemul educațional pentru că sistemul educațional nu are neapărat legătură cu ceea ce piața muncii cere. Ne uităm, spre exemplu, la numărul de absolvenți de studii superioare care nu profesează în domeniul în care au fost instruiți, ci în cu totul și cu totul alte domenii”, a declarat sociologul.

În cele mai multe  cazuri, părinții sunt cei responsabili pentru deciziile pe care elevii sau studenții le fac în ceea ce privește cariera.

Adulții sunt vinovați, pentru că o mare parte dintre ei își doresc în mod deosebit să se realizeze prin copilul lor. Drept urmare, îi împing pe aceștia să facă școli care nu au nicio treabă cu vocația lor.

Există părinți foarte mulți, din fericire, care preferă să dea o groază de bani pe tot felul de lucruri, mai puțin pe o consiliere în carieră. Există părinți care după ce fac consiliere în carieră, spun că nu e bine și copiii trebuie să facă așa cum spun ei”, a adăugat analistul în cariere Doru Dima.