„Am făcut mărțișoare cu semințe naturale, deoarece, pe vremuri, semințele chiar erau purtate de către oameni, în niște săculeți mici, legați de mână sau pentru spor. Pentru mine, asta înseamnă mărțișorul: o amuletă norocoasă, purtătoare de noroc, de prosperitate, pentru cine îl oferă, pentru cine îl primește”, a spus unul dintre meșterii populari prezenți la târg.
„Avem o broderie drăguță, de mână, care să ducă un pic cu gândul spre tradiția de odinioară a fetelor, când fetele chiar își coseau singure de mână zestrea. Avem și o cusătură, care să sperăm că nu o să fie prea curând uitată – cea tip goblen și pentru o stare de bine, ca să ne înveselim, niște floricele naturale”, a mai spus femeia.
„Am pregătit obiecte din lemn, obiecte tradiționale, linguri din lemn, lingurițe, mini-lingurițe, mărțișoare, obiecte lucrate cu drag și așteptăm vizitatori, chiar dacă vremea ne joacă feste”, a spus un alt meșteșugar.
Întrebat care este cel mai special obiect tradițional pe care îl are expus la târg, cu ocazia zilei de 1 martie, bărbatul a spus: „Eu, lucrând în lemn, am făcut mărțișoare din lemn, niște mini-lingurițe din lemn și ne bazăm pe obiectele de artă populară – cruciulițe, inimioare, lingurițe”.
Meșterul popular este de părere că „trebuie păstrată tradiția”, întrucât „mărțișorul tradițional este simbolic”. „Sunt și persoanele care preferă să cumpere altfel de obiecte, cum ar fi obiecte din lemn, de uz casnic”, a adăugat bărbatul.
„Ne-am gândit să pregătim niște mărțișoare mai deosebite, care să readucă tradiția mărțișorului, așa cum era la început – mărțișoare cât mai frumoase, făcute din material natural. La început, erau mărțișoare făcute din materialele pe care le avea omul în casă – ață, lână. Ofereai mărțișoarele făcute de tine și, atunci, aveau o valoare mult mai mare”, a spus o femeie prezentă la târg.
Întrebată dacă oamenii mai păstrează în ziua de astăzi tradiția mărțișorului, femeia a răspuns: „Oamenii, da, dar oamenii care să facă mărțișoare sunt din ce în ce mai puțini. Acum se aduc mărțișoare de la chinezi și în felul acesta se cam pierde tradiția, este păcat. Există o diferență între mărțișoarele făcute de noi, românii, care avem tradiția și o facem într-un anume fel, și străini, care nu au tradiția lor și o fac din punct de vedere comercial”.
„Am pregătit mărțișoare tradiționale. Eu merg foarte mult pe mărțișoare făcute din lână împâslită, croșetate și toate într-adevăr sunt purtabile, chiar dacă le poartă acum sau le poartă și în tot timpul anului. Ele se pot atașa la o căciulă, la un pulover, așa că m-am gândit să fac mărțișoare tradiționale, care se pot purta pe tot timpul anului”, a spus o altă femeie care și-a expus standul cu mărțișoare la târg.
Întrebată ce le-a pregătit oamenilor care vin de 1 martie la târg, un alt meșteșugar a spus: „Le-am pregătit animăluțe magice, dansatori cu inima primăverii și chitări cu sunetul primăverii. Cele mai speciale sunt aceste inimioare, care au dansul primăverii în ele, de aici a fost și inima-primăvară”.
„Sunt mărțișoare făcute ca atunci când eram eu în liceu sau în școala generală, adică mărțișoare cusute pe etamină sau pe un fir de goblen. Am, de asemenea, mărțișoare făcute în pâslă, sub formă de broșe și am fire tradiționale – doar fire de mărțișor, așa cum se fac în Moldova”, a spus o altă femeie prezentă la târg.
„Am observat că după perioada aceasta de pandemie, parcă este o izbucnire, odată cu primăvara. Adică foarte multă lume cumpără mărțișor, simte nevoia de a dărui, simte nevoia de a transmite bucuria. Poate și socializarea, care a fost într-un fel de letargie, a revenit cu mai multă forță și atunci am văzut chiar toate generațiile de oameni care au cumpărat”, a răspuns femeia, întrebată dacă oamenii mai respectă astăzi tradiția mărțișorului.
„Am pregătit mărțișoare croșetate, mărțișoare cusute, mărțișoare țesute, tradiționale, împletite. Mai exact, avem mini-ia, cusută pe cinci centimetri de pânză, respectând canoanele ei vechi, pe zonele țării noastre. S-a respectat punctul de cusătură, pe zona respectivă, cât și cromatica, croiul, astfel încât ele nu sunt mai mari de 5 centimetri, să reprezinte un mărțișor frumos de primăvară”, a precizat un alt meșter popular.
„Având în vedere că anul trecut cămașa cu altiță a intrat în lista reprezentativă UNESCO, m-am gândit să fac aceste ii cusute. Pe lângă aceste ii cusute, am mai făcut și mărțișoare împâslite, mărțișoare țesute în războiul de țesut bete, în două ițe, cât și mărțișoare cusute. Sperăm să ducem mai departe tradiția mărțișorului. Mergem pe tradițional, de aceea și venim la târg”, a mai spus meșteșugarul.
„Prefer să ofer un mărțișor, întrucât acesta este, până la urmă, obiceiul tradițional, de aceea am și venit astăzi aici”, a fost răspunsul unui alt bărbat, care a precizat că vrea să ofere un mărțișor soției și mamei sale.
„Este o zi deosebită și fiecare femeie trebuie să se simtă deosebită în această zi, mai ales că simbolul mărțișorului este de primăvară. Mărțișorul este cel mai potrivit cadou pentru 1 martie”, a spus un alt bărbat, menționând că va oferi un mărțișor colegelor de la serviciu, mamei, prietenei și tuturor persoanelor deosebite din viața lui.
Întrebat cui vrea să ofere un mărțișor de 1 martie, un bărbat a spus: „Unei doamne frumoase, bineînțeles”, făcând referire la soția sa. „Nu este normal? Este rușine să nu dai un mărțișor, în ziua de azi. Este corect să dai mărțișoare de 1 martie”, a mai spus bărbatul, precizând că preferă mărțișoarele făcute manual.
„Bineînțeles că aleg mărțișorul. Vestește primăvara”, a spus un tânăr, care a cumpărat mai multe mărțișoare, pe care să le ofere „soției, mamei, prietenei și așa mai departe – fetelor”.
Întrebat ce mărțișor a cumpărat, tânărul a răspuns: „Această păpușă foarte drăguță, cu motive tradiționale, naționale. Mi-au plăcut foarte mult și le cumpăr an de an”.
CITEȘTE ȘI:
Câți lei COSTĂ un ghiocel și o zambilă, azi, de 1 Martie, în Piața Obor din București