EXCLUSIV| Viorel Glăman, din nou șef la Garda de Mediu Bucureşti. „Mi-a spus:«Lasă-mă să te schimb 6 luni, pe urmă revii». Am fost victimă colaterală”
Fostul comisar șef al Gărzii de Mediu Bucureşti, Viorel Glăman, și-a recăpătat funcția, la trei ani de la demitere, după ce a câștigat definitiv procesul cu Garda Națională de Mediu. Viorel Glăman susține că a fost o victimă colaterală în scandalul în care a fost implicat în anul 2020 privind poluarea excesivă din Capitală, precizând că, la vremea aceea, i s-a „orchestrat un scandal” și a devenit ”poluatorul Bucureștiului” ca să se ascundă starea reală și ”să nu cadă măgăreața” pe Ministerul Energiei.
- În martie 2020, ministrul Mediului de la acea vreme, Costel Alexe, l-a demis pe Viorel Glăman din funcția de şef al Gărzii de Mediu Bucureşti, la scurt timp după ce rețele independente de măsurare a calității aerului au raportat că limita maximă de poluare admisă a fost depășită de 12 ori, în Capitală.
- „În urma informaţiilor apărute în spaţiul public şi a unei implicări nu tocmai eficiente a Gărzii de Mediu Bucureşti în ceea ce înseamnă monitorizarea problemelor de mediu cu care se confruntă Capitala, am solicitat astăzi comisarului general de la Garda Naţională de Mediu schimbarea din funcţie a comisarului şef de pe Bucureşti de la Garda de Mediu”, spunea, în martie 2020, ministrul Mediului.
- Ulterior, funcționarul public a dat în judecată Garda de Mediu, din cauza faptului că nu şi-ar fi dat acordul pentru a fi detaşat.
Viorel Glăman a spus, pentru Gândul, că în dimineața în care a avut loc poluarea din București, a sunat la CET Grozăvești și, ulterior, la Agenția de Mediu, pentru a afla care este sursa acestei probleme.
„Pe 3 martie 2020, am plecat de dimineață la serviciu și am văzut un nor mare deasupra Bucureștiului – eu locuiesc lângă București, la Popești-Leordeni. Ajung la serviciu dimineața și îl întreb pe un comisar de-al meu, care se ocupa de controalele la instalațiile mari de ardere, ce este cu norul acela. Mi-a zis: «Și eu l-am văzut de dimineață, am sunat la CET Grozăvești și mi-au spus că au ars aproximativ 262 de tone de păcură». O sun, apoi, pe șefa de la Agenția Mediului și o întreb dacă a primit vreo notificare, adică să implice CET-ul Grozăvești să ardă păcura aceea, s-o elimine.
Ca să facă chestia aceasta, ei trebuiau să notifice Agenția pentru Protecția Mediului. Directoarea de acolo mi-a zis că nu i-a nimeni nimic, așa că sun și la Institutul Meteo. Vorbesc cu doamna directoare de acolo și o întreb ce s-a întâmplat, iar ea îmi răspunde: «Domnul Glăman, a fost inversiune termică. Vântul nu suflă aproape deloc, bate sub șapte metri pe secundă, nu se mișcă vaporii de aer». Și, atunci, cum s-a produs poluarea respectivă?
Fiind patru zile inversiune termică și fiind weekend, când nu au mers mașinile și nu s-au format curenți deloc, coșul de CET Grozăvești este la înălțimea de 60 de metri și s-a creat norul acesta. Norul acesta s-a umflat ca un balon de săpun până luni dimineața, iar atunci, începând circulația în București, începând mișcarea, începând și vântul să bată puțin mai tare, s-a și dispersat, în maxim o oră și jumătate. Cum explicăm că la opt, opt și ceva, era un nor de zici că era noapte în București și la 10-10 și un pic, n-a mai fost nimic?”, a explicat Viorel Glăman.
„Presiunea era și mai mare, Glăman era poluatorul Bucureștiului”
Viorel Glăman susține că ministrul Mediului de la acea vreme, Costel Alexe, a decis să îl demită din funcție, spunându-i că este „scandal de presă”, iar acest lucru i-ar fi putut afecta imaginea publică.
„Ministrul Mediului, în dimineața aceea, a ieșit și a făcut o remarcă: «Pentru că nu s-a monitorizat calitatea aerului în București, voi cere destituirea directoarei de la Agenția de Mediu», pentru că monitorizarea calității aerului, din cele 13 stații, în București-Ilfov, este făcută de către Agenția pentru Protecția Mediului, nu de către Garda de Mediu. La un moment dat, primesc un telefon, să mă duc și eu la Minister.
Eu m-am dus râzând, i-am zis domnului ministru că am descoperit poluarea, m-a ascultat și mi-a zis:«Lasă-mă să te schimb, măcar o perioadă. Este scandal de presă, îmi fac eu probleme dacă te susțin. Hai să te schimb șase luni de la București, să cercetăm dacă ești de vină cu ceva și pe urmă revii pe funcție». Eu i-am zis: «Bine, cercetează ce vrei și dacă sunt de vină, asta este, plec acasă, mă duc în altă parte, în alt departament. Este loc pentru oricine în lumea asta».
M-a schimbat și a ieșit pe post, unde a zis că cere schimbarea domnului Glăman de la București. A doua seară era și mai mare presiunea, că Glăman este poluatorul Bucureștiului – era perioada aceea, când PNL-ul era cu USR-ul braț la braț.
Dintr-o dată, am ajuns să fiu cu PSD-ul și omul lui Gabi Firea. Eu, la acea dată, nu vorbisem niciodată între patru ochi sau în particular sau pe undeva cu Gabi Firea, nu o cunoșteam pe femeie. Comisara șefă a Gărzii de Mediu de la acea dată îmi trimite Corpul de Control, care stă vreo patru-cinci luni și îmi verifică toată activitatea pe ultimii doi ani, până la data când a cerut domnul ministru Alexe demiterea mea și mă bagă într-o comisie de disciplină”, a mai spus Viorel Glăman.
„Nu sunt comisarul-șef șpăgar, nu mă duc la serviciu să am impresia că ciugulesc ceva”
Viorel Glăman a precizat că, până la revenirea în funcția de comisar șef al Gărzii de Mediu București, a lucrat în departamentele de achiziții și resurse umane, unde a ocupat funcția de șef serviciu, „care nu prevedea inspecția și controlul”.
„Trec cele șase luni – eu, după șase luni, trebuia să revin, pentru că șeful instituției poate face schimbarea unui funcționar public, cu examen, pe post, doar o dată, într-un an – după șase luni, nu te mai poate muta decât cu acceptul tău. Eu, în timpul acesta, nefiind finalizat controlul, de bună-credință, am zis că îmi dau acordul în continuare să stau unde sunt până se închide cercetarea.
Dacă aveam scheleții în dulap, Alexe și doamna comisar de la acea dată, care voiau să mă curețe, nu-mi găseau ceva? Am stat până în decembrie 2021 în comisia de disciplină, au tras de timp cu comisia de disciplină până când era termenul, se închidea anul și trebuiau să dea soluționare la caz.
În timpul acela, am ocupat altă funcție, de șef serviciu, care este similară cu cea de șef la București, dar am ocupat o funcție care nu prevedea inspecția și controlul. Am fost la achiziții, la resurse umane, am desfășurat activitatea la departamente care nu aveau legătură cu control, fiindcă eu mi-am dorit chestia asta, ca să vedem dacă este albă sau neagră. Sincer, în 2021, credeam că mă și curăță, că îmi găsesc ceva.
S-au dus la comisar, dar n-au avut ce să scrie. Nu sunt comisarul-șef șpăgar, nu mă duc dimineața la serviciu să am impresia că ciugulesc eu ceva. La salariul pe care îl am, pe care mi-l dă statul pentru funcția pe care o am și la ce venit am din activitățile mele și ale tatălui meu, eu trăiesc foarte bine ca funcționar public în România. Nu sunt genul acela, că stau la București, că am interese, am firme de mediu, ciugulesc, iau eu niște șpăgi și fac niște contracte. Nu sunt categoria aia de funcționar”, a mai spus Viorel Glăman, pentru Gândul.
Pe 8 iunie 2022, instanța de judecată i-a dat câștig de cauză în procesul intentat împotriva Gărzii Naționale de Mediu, iar din 15 martie 2023 și-a reluat activitatea de comisar șef al Gărzii de Mediu București.
„În decembrie 2021, îmi dă clasarea comisiei de disciplină, adică nu m-au găsit cu nimic, după un an și ceva. În ianuarie 2022, comisara de la acea dată mă pune comisar șef. M-am dus la serviciu, am stat vreo lună de zile, dar erau în continuare presiuni, le simțeam. Și, atunci, i-am spus doamnei să mă mute din nou la alt departament. Am luat decizia de la acea dată, am contestat-o în instanță, am stat și m-am judecat și, pe 8 iunie anul trecut, am câștigat la fond.
Trebuia să mă pună pe funcție și să îmi judec recursul din funcția de comisar șef. Nu, în toată perioada asta, eu mi-am dat cel puțin trei sau patru acorduri scrise că sunt de acord cu mutarea, până se soluționează Corpul de Control, comisia de disciplină și instanța. Pe 8 iunie 2022, am câștigat fondul, ei au făcut recurs și au târâit-o până pe 15 decembrie. Pe 15 decembrie, am câștigat.
N-am fost disperat să vin pe funcție, am așteptat să vină hotărârea la Gardă, deși eu puteam să mă duc a doua zi, să trimit avocatul, să-mi iau hotărârea, dar am zis să meargă totul natural, să nu fac presiuni. M-au repus în funcție a 29-a zi de la data respectivă, deci mi-am reluat activitatea, la București, pe 15 martie, anul acesta”, a explicat Viorel Glăman.
„Recunosc că nu știu nici acum ce este cu ecosistemul acesta”
Comisarul șef al Gărzii de Mediu București a vorbit și despre discuțiile iscate în urma intervenției sale televizate din 2020, la Digi24, unde a fost întrebat despre definiția ecosistemului și despre modalitatea prin care își dă seama că este poluare în Capitală.
„În seara aceea, după ce m-au schimbat, m-au făcut terci, m-au pus să intru în emisiune la Digi24, la Prelipceanu. A intrat Mândruță, după ce a văzut că știu cu inversiunea, a început să joace cu mine «Râzi și câștigi», ce este ecosistemul. Eu recunosc că nu știu nici aici acum mare lucru, ce este cu ecosistemul acesta. O definiție a lui o puteam da și acum chiar îmi vine una în cap, din prima: este interacțiunea dintre floră și faună, unde ne dezvoltăm toți viața.
Dar m-am enervat, nu puteam nici să vorbesc și i-am zis că nu știu, să mă lase în pace. Apoi le-am zis: domnule, când ies din casă, dacă este soare și este senin, se vede Catedrala Neamului, acoperișul. M-am uitat pe cer și n-am văzut acoperișul și chiar m-am mirat ce este cu norul acela, ce se întâmplă. Le-am povestit și ei au luat doar chestia asta, că mă uit pe cer”, a explicat comisarul șef al Gărzii de Mediu București.
Întrebat care consideră că sunt motivele reale pentru care a fost demis, în 2020, din funcția pe care o ocupa, Viorel Glăman susține că i s-a „orchestrat un scandal de presă”, pentru ca „ministrul Economiei de la acea vremea să acopere starea reală”.
„El (n.r – ministrul Mediului), inflamându-se cu poluarea, neștiind de unde este, când eu i-am spus de unde este, toată măgăreața cădea pe Ministerul Energiei și pe CET – CET-ul fiind în subordinea Ministerului Energiei -, iar interesul era acolo să se curețe CET Grozăvești, că ar avea un stoc de vreo 600-700 de tone de păcură, au ars aproape 300 de tone. Costa mai mult s-o scoată din nou afară, era vorba de vreo 200 de milioane de euro.
Ministrul Economiei de la acea vremea, ca să acopere starea reală, mi-a făcut mie scandalul acela de presă. Am fost victimă colaterală, s-a inventat scandalul de presă, a dat la presă că sunt poluatorul Bucureștiului. A doua zi, l-am schimbat pe Glăman din funcție, dar nu mai anchetăm în continuare de unde a fost norul acela de poluare? Mi s-a orchestrat un scandal de presă, ca să ascundă ei, de fapt, ce era acolo, fiindcă era în curtea lor, era la ei chestia aia.
Eu, după toată asta, am stat, dovadă că mi-a luat doi ani, aproape trei, să mă judec, să aștept. Am o hotărâre judecătorească, irevocabilă și definitivă, inclusiv cheltuielile de judecată mi le-au plătit, de 5.000 lei. Acum, după toate astea, am revenit, îmi desfășor activitatea, de opt-nouă zile”, a mai spus Viorel Glăman, pentru Gândul.
CITEȘTE ȘI: