EXCLUSIV| Religia la bacalaureat, între Doamne ajută și Doamne ferește! Ce spun elevii, părinții și experții despre ”evaluarea” moralei creștine

Solicitarea Bisericii Ortodoxe și a altor culte religioase de a introduce religia ca probă la alegere la examenul de bacalaureat, la fel ca alte discipline din trunchiul comun, a stârnit contracții și discuții aprinse în spațiul public. De la elevi, părinți, experți în educație și reprezentanți ai bisericii, subiectul a fost dezbătut, cu argumente pro și contra. În timp ce Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, susține că religia este o materie care poate deschide o fereastră spre un orizont cultural mai vast pentru elevi, Consiliul Național al Elevilor explică de ce posibilitatea de a alege religia ca probă la bacalaureat nu ar aduce un beneficiu real elevilor. La rândul său, Marian Staș, expert în educație, spune, pentru Gândul, că soluția propusă de el, pe fondul acestei discuții, a fost aceea de a înlocui studiul religiei cu educația spirituală.

Dincolo de probleme din învățământ și de trâmbițarea vechilor și noilor legi ale educație, expertul susține că acum lipsa de comunicare este cea care ridică un zid între principalii actori ai educației din România și factorul politic.

În plus, introducerea posibilității elevilor, pe lângă cei de la specializările teologice, să susțină examenul de bacalaureat la disciplina religie este criticată drastic chiar de către elevi.

EXTERNE Donald Trump AMENINȚĂ că va recâştiga controlul asupra Canalului Panama: „Această escrocherie va înceta imediat”

10:05

METEO Orașul din România în care va ninge 6 zile la rând, începând de mâine, potrivit meteorologilor EASEWEATHER

10:00

Expert în educație: „România este stat laic, școala nu este biserică și biserica nu este școală”

Expertul în educație Marian Staș susține că „ecuația” religiei, adusă în discuție în aceste zile, reprezintă un joc de influență și de putere de cursă lungă, pornit cu multă vreme în urmă, care primează, în detrimentul copiilor.

„Există și o soluție pe care am propus-o, pentru că România este stat laic, școala nu este biserică și biserica nu este școala. În același timp, aspectul relației cu principiul suprem, cu Dumnezeu, este important, iar soluția pe care eu am propus-o a fost de a înlocui studiul religiei cu educația spirituală, ceea ce redefinește structural raporturile religiei și educației spirituale cu școala.

De asemenea, un alt aspect important îl reprezintă ignorarea totală în conversația publică și în pozițiile oficiale ale cultelor religioase cunoscute în România a recomandărilor cuprinse în documentul emis de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, recomandarea 1720/2005, care conferă câteva repere importante în legătură cu ceea ce înseamnă relația dintre religie și educație. 

Sigur că este extrem de importantă poziționarea și raportarea la educația spirituală, dar nu în acești termeni care țin mai degrabă de un joc pe față de consolidare a puterea și influenței, în special al cultului religios majoritar. Bine că din toate lucrurile de pe lume, bine că din tot modelul ca atare, bine că din cel mai important aspect al școlii, a rămas discuția despre ora de religie, în loc să reflectăm și să vedem care este, de fapt, marea construcție importantă de secol XXI pentru modelul educațional al copiilor acestora și al generației viitoare de copii”, spune Marian Staș.

„Lipsa de comunicare, un somn al rațiunii care începe să nască monștri”

Expertul în educație punctează că, în toată această dezbatere despre legile educației, politicul a închis practic comunicarea cu ceilalți actori ai ecuației, și anume părinții, elevii și profesorii.

Marian Staș susține că repercusiunile acestui cerc vicios lasă, cu fiecare zi mai mult, amprente în tot ceea ce înseamnă calitate și performanță în învățământul de secol XXI.

„Marii jucători, marile constituante – clasă politică, pe de o parte, elevi și părinți, pe de altă parte, profesori – practic, transformă existența într-un cerc vicios, în loc să-l transforme într-un cerc virtuos. Și aici mă refer la ceea ce înseamnă cercul vicios al erorii fundamentale de atribuire. Toți dau vina unii pe ceilalți pentru ceea ce merge prost. Dacă ne uităm la ceea ce înseamnă relația asta, în special în școală, între elevi-părinți și profesori, o să vedeți că 90% este croită pe a da vina pe ceilalți.

Dar, dincolo de componenta asta, un aspect pe care eu l-am sesizat acum, în săptămânile și în lunile acestea de discuție pe legile educației, este o prăpastie colosală între componenta politică și restul lumii. Este o lipsă de comunicare, este un zid ridicat între unii și ceilalți, în care dimensiunea politică a procesului, pur și simplu, a închis comunicarea. Lipsa de comunicare între părți este cutremurătoare, este un somn al rațiunii care începe să nască monștri de care tuturor ne este frică”, spune Marian Staș.

„Profesori de religie le spun copiilor că dacă nu țin post, vor ajunge în iad”

Iulian Cristache, preşedintele Federaţiei Naţionale a Asociaţiilor de Părinţi, a explicat pentru Gândul de ce nu este de acord cu introducerea religiei ca materie la bacalaureat și cum i-ar discrimina o astfel de decizie pe elevi.

Acesta susține că religia trebuie să joace un alt rol în viața copiilor, însă nu acela în care să fie duși și evaluați la această materie, ci mai degrabă de a transmite niște valori morale și etice.

„Sunt mai multe planuri de discuție aici. Pentru a nu vorbi de discriminare, în primul și în primul rând, trebuie să devină o disciplină obligatorie, știți foarte bine că acum este opțională. Și dacă religia va fi introdusă, în sensul în care este opțională, vorbim despre discriminare din două situații. Cel care vrea să dea la religie, dar este de altă religie, nu poate să aleagă. Apoi, doi, nu știu dacă putem să discutăm și în planul în care la religie evaluarea s-ar putea să fie mult mai ușoară decât la istorie sau la geografie, materii din aceeași arie curriculată. S-ar putea ca unii să fie avantajați, alții dezavantajați.

Al doilea motiv: religia trebuie să joace alt rol în viața copiilor noștri, nu rolul în care trebuie să-i ducem să-i evaluăm. Deja am zăpăcit copiii ăștia, care ascultă doar discuțiile și contrele noastre, nemaiștiind la ce să se aștepte.

Religia are scopul de a transmite niște valori morale, etice la nivelul copiilor. Din păcate, problema de fond este alta, modul în care profesorii, ca și la celelalte discipline, se raportează la copii.

Sunt profesori de religie care le spun copiilor că, dacă nu țin post vor ajunge în iad, de exemplu. Iată ce valori transmit unii dintre acești profesori. Și atunci, pentru a nu merge la extremă, modul în care faci religia ca să ajungi la evaluarea națională și la bacalaureat nu-și are rostul. Competențele-cheie nu fac referire la religie, ca să fim foarte clari. Sunt opt competențe-cheie la nivel european și nu se referă la așa ceva”, afirmă Iulian Cristache.

BOR: „Religia, materie formatoare moral și cultural, nu sursă de ideologie”

Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, susține că prezența religiei în programa de învățământ responsabilizează enorm cultele religioase, în școlile vocaționale care formează viitorii profesori. Acesta explică de ce propunerea BOR și a celorlalte culte religioase din România este logică și întemeiată pe realitate.

„Propunerea BOR și a celorlalte culte religioase din România ca elevii să poată alege ca materie de examen la bacalaureat inclusiv religia, este mai veche, este logică și întemeiată pe realitate. Religia este o materie care poate deschide o fereastră spre un orizont cultural mai vast și pentru care elevii și părinții lor optează în cunoștință de cauză. Doar în acest sens ea este opțională.

Făcând parte din trunchiul comun de materii, ea devine, după momentul opțiunii, materie obligatorie, ceea ce justifică posibila ei includere printre materiile de bacalaureat. Așa cum a și fost în România precomunistă, așa cum și este în unele dintre țările UE. Este evident că materia religie destinată examenului pentru bacalaureat ar trebui să includă preponderent acele conținuturi care ilustrează dimensiunea culturală profundă a creștinismului, istoria acestuia și a artei creștine, rolul său în istoria culturii și civilizației românești și europene.

Religia, așa cum recunoaște spontan orice om cultivat, este inevitabil o parte esențială a codului moral, social și cultural al lumii în care trăim, lume ale cărei capodopere literare, muzicale și artistice în general nu pot fi înțelese în absența cunoașterii alfabetului religios iudeo-creștin.

Prezența religiei în programa de învățământ responsabilizează enorm cultele religioase, în școlile vocaționale ale cărora se formează viitorii profesori. Aceștia au datoria să-și însușească nu doar cultura religioasă eminamente confesională, ci și pe cea a creștinismului cu vocație universală și, pe cât posibil, bogata cultură generală rodită de literatură, artă, istorie și filosofie.

Ideal este ca orice om să poată gusta din bucuria cunoașterii și înțelegerii celor mai frumoase și importante lucruri create de cei ce l-au precedat. Un ideal autentic este de neatins, dar străduința în sine îmbogățește”, a transmis Vasile Bănescu, purtătorul de cuvânt al BOR, într-un răspuns pentru Gândul.

Consiliul Elevilor: ”Este îngrijorător că încă există dezbateri pe acest subiect”

Consiliul Național al Elevilor (CNE) a reacționat la poziția Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte cultelor religioase. Elevii consideră că valorile și credințele creștine nu se pot evalua ca orice altă materie cu note de la 1 la 10.

Totodată, elevii susțin că religia nu reprezintă un aspect unitar, ținând cont de multitudinea de convingeri religioase care nu ar trebui testate și evaluate în această formulă, lucru care i-ar discrimina pe unii dintre elevi.

Consiliul Național al Elevilor susține cu fermitate principiul incluziunii, al diversității și al non-discriminării școlare, privind orice fel de criteriu: rasă, etnie, sex, orientare sexuală, convingeri religioase etc. Este îngrijorător faptul că în România încă există dezbateri pe acest subiect, în condițiile în care în celelalte țări europene este înrădăcinat deja principiul diversității în societate, fapt ce se reflectă și în asigurarea respectării lui și în școlile din respectivele state.

Privim cu dezamăgire cum profesorii nu sunt încurajați astfel să adopte o atitudine non-discriminatorie față de elevi, lucru ce poate conduce inclusiv la un număr sporit de cazuri de bullying în rândul elevilor, pe acest subiect.

Mai mult decât atât, veridicitatea propunerilor venite din partea cultelor religioase este contestată de CNE, luând în calcul atribuțiile acestora, care nu se află în concordanță cu activitatea din sectorul de educație.

Școala reprezintă mediul în care elevii aleg să se formeze, fiind printre primele contacte ale unui copil cu mediul exterior familiei. Tocmai de aceea, acceptarea elevilor care fac parte din categoriile de minorități prezentate mai sus constă în primul rând în susținere din partea cadrelor didactice.

Introducerea posibilității elevilor, pe lângă cei de la specializările teologice, să susțină examenul de bacalaureat la disciplina religie este criticată drastic de către elevi. România este singura țară europeană unde opțiunea este aceea de a te retrage de la a studia disciplina religie la școală, pe când în toate celelalte state există opțiunea de a alege să studiezi religia ca materie școlară.

Acest lucru ne arată cum, în ciuda faptului că educația din România ar trebui să se bazeze pe un sistem laic, democratic și independent, încă este susținută ideea de a studia această disciplină în mod fundamental, cazurile de elevi care nu aleg să o facă fiind rare.

În plus, aceasta ar trebui să pună accentul pe transmiterea unor valori morale și a unor principii, astfel că nu se justifică folosirea sistemului de notare prin note de la 1 la 10. Astfel, printre propunerile Consiliului Național al Elevilor pentru proiectul Legii învățământului preuniversitar s-a numărat și utilizarea calificativelor pentru disciplina religie, în detrimentul notelor, urmărind același principiu. Caracterul opțional al studierii acestei discipline ar trebui respectat și implicit asigurată consultarea elevilor pe această temă, la începutul fiecărui an școlar”, susțin reprezentanții CNE.

„Posibilitatea de a alege religia ca probă la bacalaureat nu ar aduce un beneficiu real elevilor”

Președintele CNE argumentază de ce, din punctul de vedere al elevilor, religia nu ar trebui să fie probă la examenul de bacalaureat.

”Este alarmant faptul că se pune măcar în discuție ideea de a nu respecta două dintre principiile de bază ale societății – diversitatea și incluziunea. Atunci când ne referim la a încuraja participarea școlară, facem automat referire și la modul în care cadrul didactic asigură o atmosferă prietenoasă în sala de clasă, bazată pe acceptare, comunicare și înțelegere.

Posibilitatea de a alege religia ca probă la bacalaureat nu ar aduce un beneficiu real elevilor, tocmai pentru că nu reprezintă un aspect unitar, ținând cont de multitudinea de convingeri religioase, care nu ar trebui testate și evaluate în această formulă. Sau putem evalua credințele și valorile prin note de la 1 la 10?”, a spus Miruna Croitoru, președintele Consiliului Național al Elevilor.

„Ce fel de competențe se formează prin studiul religiei în școală?”

Președintele Asociației Elevilor din București și Ilfov susține că religia nu poate fi probă de examen la finalul liceului, în condițiile în care nu este materie obligatorie.

„În primul rând, pentru că orice copil se poate retrage oricând de la religie, aceasta nu e obligatorie, deci nu poate fi materie de bac.

În al doilea rând, se presupune că la bacalaureat se evaluează cunoștinte validate științific și academic. Cum s-ar putea evalua morala creștină cu note de la 1 la 10?

În ultimul rând, ce fel de competențe se formează prin studiul religiei în școală? Deoarece, în România, religia se predă dogmatic și confesional, mai degrabă rolul ei in programa școlară este acela de a transmite de la o generație la alta anumite confesiuni”, a spus, pentru Gândul, Ana Costache, președintele Asociației Elevilor din București și Ilfov.

Elevii participă la ora de religie printr-o cerere scrisă

Subiectul este amplu discutat în spațiul public, după ce mai multe culte religioase au solicitat ca religia să fie introdusă la bacalaureat ca probă de examen, la alegere, la fel ca alte discipline din trunchiul comun. Propunerea vine în contextul proiectelor noilor legi ale educației, care urmează să fie aprobate în Guvern pe 23 martie.

Într-o adresă comună trimisă ministrului Educației, Ligia Deca, 13 reprezentanți ai cultelor religioase recunoscute de statul român susțin că religia nu ar trebui discriminată ca disciplină școlară, în raport cu celelalte discipline din trunchiul comun, care pot fi alese de elevi pentru a susține probe la bacalaureat.

În prezent, disciplina este parte a trunchiului comun, dar părinţii sau tutorii elevilor minori, precum și elevii majori participă la ora de religie printr-o cerere scrisă, în care precizează şi numele cultului solicitat. La această soluție s-a ajuns în 2015, după o decizie a Curții Constituţionale.

Datele de la Ministerul Educației arată că, în anul școlar 2022-2023, 2,14 milioane de elevi din totalul de 2,9 milioane frecventează ora de religie. Adică 73% dintre părinți au ales pentru copiii lor această materie.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO | Ligia Deca prezintă Legile Educației: Examenul de Bacalaureat se va plia pe fiecare profil / Cresc bursele / Evaluarea Națională rămâne în forma de până acum / Învățătorii trebuie să aibă studii superioare

Ligia Deca, precizări legate de Legile Educației: „Modificările nu vor intra în vigoare peste noapte”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele