Expert în arme strategice: „Sistemul balistic experimental ORESHNIK, testat de Putin în Ucraina, este amenințător, dar nu schimbă nimic”

Într-un discurs național pe care l-a ținut în data de 21 noiembrie 2024, Vladimir Putin a făcut comentarii detaliate cu privire la răspunsul Moscovei la o serie de lovituri ucrainene pe teritoriul Rusiei, folosind rachete balistice tactice de fabricație occidentală.

„Țarul” s-a concentrat, în mod special, asupra unui atac rusesc împotriva fabricii de arme Yuzhmash din Dnipro, efectuat cu sistemul balistic experimental cunoscut sub numele de „Oreshnik”.

Încă se cunosc foarte puține lucruri despre această armă, dar Maxim Starchak – corespondent pentru Defense News, expert în politica nucleară rusă și arme strategice – a oferit mai multe detalii despre originile „Oreshnik”.

EXCLUSIV DOLIU în lumea interlopă din România. „Regele de la Nisa” a murit chiar în pragul CRĂCIUNULUI

07:00

METEO Orașele din România în care plouă cu gheață de Revelion. Avertismentul meteorologilor Accuweather

05:00

„Pentagonul și diverși experți sunt de acord că Oreshnik este, probabil, o modificare a rachetei RS-26 Rubezh. Rubezh a fost dezvoltată în 2010, dar nu a fost niciodată introdusă în producție pe scară largă.

Rusia a descris Rubezh ca fiind o rachetă intercontinentală, dar analiștii occidentali au considerat-o ca fiind un înlocuitor pentru racheta RS-10 Pioneer cu rază medie de acțiune, care ar fi încălcat Tratatul privind forțele nucleare cu rază intermediară din 1987, care era în vigoare la momentul dezvoltării sale”, a explicat Maxim Starchak pentru Meduza.

„Kremlinul tinde să exagereze aceste lucruri”

„Acum auzim de la Putin că această rachetă Oreshnik are aceeași rază medie”, continuă expertul în arme strategice.

„Dar nu există nicio dovadă care să susțină această afirmație. Dacă este într-adevăr o modificare a Rubezh, Oreshnik-ul ar putea avea o rază intercontinentală, ceea ce înseamnă că Rusia încalcă tratatul NEW START, încă activ.

Nu știm dacă racheta poate atinge astfel de viteze. Kremlinul tinde să exagereze aceste lucruri.

În al doilea rând, Moscova însăși poate să nu știe dacă sistemele de apărare aeriană pot intercepta această rachetă. Aceste afirmații rămân nefondate fără teste sau încercări reale de luptă.

Racheta poate transporta un focos nuclear. Se presupunea că Rubezh avea o rază de acțiune de până la 6.000 de kilometri (3.730 de mile) și ar putea transporta patru focoase nucleare cu un randament estimat la 300 de kilotone fiecare.

În atacul de la Dnipro puteai vedea șapte focoase care explodează, deși probabil că erau opt în total. Presupunând că masa este aproximativ aceeași, ar însemna aproximativ 150 de kilotone fiecare (n.red. – pentru focoase nucleare teoretice pe un Oreshnik). Acesta este potențial de 10 ori mai puternic decât ceea ce a fost aruncat pe Hiroshima”, avertizează Maxim Starchak.

„Declarațiile lui Putin sunt doar o încercare de a muta vina pe urmerii altcuiva”

În urma retragerii SUA din Tratatul INF (Tratatul privind Forţele Nucleare Intermediare), după dezvoltarea programelor de rachete în diferite țări, în special China, acest tratat și-a pierdut valoarea pentru Rusia.

„Din 2008, SUA bănuiau că Rusia a încălcat tratatul testând o rachetă de croazieră la sol cu ​​o rază de acțiune de peste 500 de kilometri (310 mile).

Administrația Obama a încercat, inițial, să abordeze problema în mod diplomatic cu Moscova, dar, ulterior, administrația Trump a cerut respectarea tratatului, amenințând că va ieși din acest tratat dacă încălcările vor continua.

Ca răspuns, Moscova a acuzat SUA că a implementat sistemul de la sol Aegis Ashore, despre care susținea că ar putea lansa rachete cu rază medie de acțiune. Fără nicio rezoluție, SUA s-au retras din Tratatul INF în 2019, iar Rusia și-a suspendat ulterior participarea.

Cred că Rusia a vrut să iasă din Tratatul INF și a căutat activ o scuză pentru a ieși. Tratatul a fost defavorabil Moscovei, iar declarațiile lui Putin de acum sunt doar o încercare de a muta vina pe urmerii altcuiva”, crede expertul în arme strategice.

„Putin folosește orice tactică posibilă pentru a reduce implicarea occidentală și pentru a-și atinge obiectivele”

„Nu văd ce s-a schimbat după lovitura cu rachete balistice”, mai spune Maxim Starchak.

„Rusia ataca deja Ucraina cu alte potențiale rachete purtătoare de focoase nucleare – rachete precum Kinzhal, Zircon, X-55 și X-101 – și acum a făcut-o cu o rachetă balistică. Da, pare amenințător, dar nu schimbă nimic.

• Pentru a avea efect, ar trebui să existe cel puțin sute de aceste rachete.
• În acest moment există doar câteva zeci, în cel mai bun caz.
• Construirea și lansarea unei rachete balistice (în configurația hipersonică non-nucleară pe care o susținea Putin) este o afacere extrem de costisitoare, iar daunele pe care le provoacă sunt mult mai mici decât costul atacului în sine.
• Eficiența unor astfel de atacuri este scăzută, dar generează mult zgomot. Și tocmai acest efect informațional este căutat de Putin.

Este război, iar Putin folosește orice tactică posibilă pentru a reduce implicarea occidentală și pentru a-și atinge obiectivele. Exerciții militare, retragerea din tratate, desfășurarea de arme nucleare tactice în Belarus, modificarea doctrinelor militare ale Rusiei, racheta Oreshnik – toate au scopul de a insufla frica și de a influența politicile actuale.

Aceste mișcări tactice agită mass-media și publicul, ridică îndoieli și generează teamă. Publicul, la rândul său, face presiuni asupra politicienilor aleși din țările occidentale. Moscova speră că această strategie va funcționa”, încheie expertul în arme strategice.

Foto – Profimedia Images

Citește și:

PREMIUL râvnit de apropiații lui Putin. Copiii lui Șoigu și Medvedev, printre PRIVILEGIAȚI, alături de Patriarhul Kirill, oligarhi și generali FSB

„Pământ pentru pace”. Kremlinul își respectă agenda și nu face concesii: „Putin vrea să arate că America, NATO și Occidentul sunt slabe și indecise”

A apelat Moscova la o „ȘMECHERIE TACTICĂ” în cazul discuției telefonice dintre Trump și Putin? „Kremlinul ridică o perdea de fum”

Putin, între Teheran și Tel Aviv. Trocul militar cu Iranul nu a distrus, încă, PRIETENIA cu Netanyahu

Moscova nu a declanșat PETRECEREA după victoria lui Trump. Cum s-a ajuns de la „omul nostru de la Casa Albă” la „o oarecare dezamăgire”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele