Un expert în educație explică REZULTATELE la Evaluarea Națională: ”Ne îmbătăm cu apă rece. Dacă 32% au sub 5 la matematică, cum de nu sunt corigenți?”

Expertul în educației Marian Staș a făcut, pentru Gândul, o analiză a Evaluării Naționale de anul acesta, după anunțarea rezultatelor obținute de absolvenții clasei a VIII-a. Ministrul Educației, Ligia Deca, crede că elevii și-au îmbunătățit rezultatele, reușind să obțină la Evaluarea Națională note mai bune decât la simularea din urmă cu patru luni. Specialistul în politici educaționale crede însă că această comparație este greșită, pentru că la simulare elevii au primit subiecte mult mai grele decât la testele de la Evaluarea Națională. 

Marian Staș a catalogat Evaluarea Națională de anul acesta a elevilor care au absolvit clasa a VIII-a ca fiind una mediocră, făcută pentru a ne ”îmbăta cu apă rece” că sunt rezultate mai bune decât la simularea din urmă cu patru luni.

Expertul în educație crede că, prin anunțarea unor rezultate bune bazate pe comparații nereale, „ne furăm căciula” și această abordare nu ajută la o creștere reală a rezultatelor, ci ascunde hibele învățământului din România, unul în care nu sunt încurajate creativitatea și gândirea logică.

EXCLUSIV Crin Antonescu a fost la negocieri la Guvern. CONDIȚIA impusă pentru a candida la alegerile prezidențiale

13:52

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

Evaluarea Națională 2024 în cifre

Potrivit rezultatelor anunțate miercuri de ministrul Educației, Ligia Deca, testele de la Evaluarea Națională 2024 au fost susținute de 152.903 absolvenţi ai clasei a VIII-a, dintr-un total de 160.467 de înscrişi, prezența fiind 95,3%. Aceeași prezență a fost și la examenul din 2023, în timp ce la sesiunea din 2022 s-au prezentat 95,5% dintre elevii înscriși.

74,4% dintre elevii care au susținut Evaluarea Națională au obținut obţinut medii mai mari sau egale cu 5, un procent mai mic față de cele din ultimii trei ani.

Rezultatele arată că elevii au avut dificultăți mai mari la matematică, unde proporția celor care au luat note mai mari sau egale cu 5 a fost mai mică față de cele din 2023 și 2022.

• 77,6% dintre elevi au avut note peste 5 la Limba română
• 68,7% au obținut note peste 5 la Matematică
• 407 elevi au nota 10 la proba de Limba română şi 1.060 au luat nota maximă la Matematică.
• 65 de elevi au medii de 10 la Evaluarea Națională din acest an.

Ministrul Educației a făcut și o comparație a rezultatelor obținute la Evaluarea Națională 2024 din iunie față de simularea care a avut loc în luna februarie.

• La limba română, a crescut ponderea elevilor care au obținut note peste 5, de la 73,98% la simularea din februarie la 77,6% la examenul din iunie.
• La matematică, creșterea este și mai mare la examenul din iunie față de simularea din februarie. Astfel, dacă la simulare au reușit să ia note peste cinci 42,37%, la testul din iunie, procentul elevilor cu aceste rezultate a crescut la 68,7%.

„Comparăm mere cu pere. Este un comportament malonest grosolan al Ministerului Educației”

Specialistul în politici educaționale Marian Staș crede însă că este o greșeală să compari rezultatele la matematică de la simulare cu cele obținute de absolvenții clasei a VIII-a la testele de la Evaluarea Națională 2024.

Marian Staș susține că nu poate fi pus semnul egal între gradul de complexitate al subiectelor de la matematică primite la simulare cu cele date la Evaluarea Națională 2024, ca atare notele obținute nu pot face o departajare clară între cele două examene.

„Primul meu comentariu este unul direct. Și ceea ce spun reprezintă o dovadă de ipocrizie a sistemului și de inducere în eroare a audienței. Și am să explic imediat de ce afirm asta. Prima știre care a făcut, de fapt, titlurile a fost că, la matematică, 68,7% au obținut note peste cinci, față de 42,3% la simulare.

Și zice Ligia Deca aici că avem, așadar, o creștere de peste 26%, în ceea ce privește procentul de note peste cinci de la simulare la Evaluarea Națională. Și aici este, de fapt, comportamentul malonest grosolan al Ministerului Educației. Pentru că, de fapt, comparăm mere cu pere. Complexitatea subiectelor de la simulare nu se compară cu complexitatea celor de la această Evaluare Națională, la matematică.

Și atunci, oamenii și-au luat o plasă de siguranță. Le dau suficient de greu copiilor ca să iasă un punctaj sau un procent mai scăzut la simulare, după care spun: ia uite ce progres s-a înregistrat între simulare și Evaluarea Națională, undeva la 26%.

De fapt, ne-am furat căciula și ne-am mințit cam de 26% la matematică în evaluarea aceasta. Iar acest lucru reprezintă, din punctul meu de vedere, un vot de blam pentru comunitatea profesorilor de matematică„, susține expertul în educație Marian Staș, care este și principalul promotor al ideii de școli-pilot.

„Testul de turnesol este, în continuare, la matematică”

Marian Staș este de părere că subiectele de la simularea din primăvară au fost unele „pe bune” în ceea ce privește complexitatea la matematică, reprezentând o oglindă mult mai reală a ceea ce știu, de fapt, elevii la această materie.

Expertul în educație critică dur felul în care Ligia Deca a anunțat o îmbunătățire a rezultatelor la matematică de la Evaluarea Națională din iunie, față de cele de la simularea din februarie, lăsând să se înțeleagă că este vorba despre o creștere a cunoștințelor la această materie care le dă multă bătăi de cap elevilor.

„În primăvară, am vorbit despre ceea ce reprezenta un exercițiu de integritate remarcabil, și anume curajul de a da subiecte pe bune, în ceea ce privește complexitatea unui set de probleme de matematică. Au reprezentat o oglindă mult mai reală a câtă matematică știu, de fapt, copiii. Acum, ne-am furat din nou căciula. Ce pot să spun este că subiectele de anul acesta de la Evaluarea Națională pot fi comparate, de pildă, cu subiectele de anul trecut.

Subiectele de anul acesta n-au cum să fie comparabile cu cele de la simulare, pentru că au fost mult, mult mai simple față de cele de la simulare și de aici acest rezultat. Acesta ar fi primul anunț lipsit de integritate din partea Ministerului Educației.

Al doilea aspect pe care îl comentez este cel care spune că, la matematică, 68% au obținut note peste cinci, ceea ce înseamnă că 32% au obținut note sub cinci. Și mai înseamnă că ar fi trebuit să rămână corigenți, având în vedere complexitatea subiectelor. Ce s-a întâmplat de nu au rămas corigenți? Este cel de-al doilea furt de căciulă și de îmbătat cu apă rece.

Și după cum constatăm, testul de turnesol este în continuare la matematică, pentru că, de fapt, acolo, oamenii au de depășit condiția de lipsă de integritate și de a da subiecte cinstite, nu subiecte triviale. Ei știu foarte bine că, de fapt, copiii nu învață și nu știu matematică așa cum se cuvine. Și atunci le dau subiecte în așa fel încât să ne îmbătăm cu apă rece și să ne furăm căciula.

Clar ne furăm căciula o dată în plus. Lucrul ăsta se vede și la numărul de copii care au obținut note de zece și la română, și la matematică, mult mai puțini decât anul trecut. Anul trecut, au fost peste 400, în timp ce anul acesta sunt vreo 65. Ceea ce înseamnă o scădere a calității”, a explicat Marian Staș.

„Dacă n-avem rețetă, suntem înțepeniți și nu suntem în stare să mai gândim cu mințile noastre”

Specialistul în politici educaționale a vorbit și despre paradoxul meditațiilor, în contextul în care ele nu se regăsesc în notele mici și mediocre obținute de elevii care fac ani de zile pregătire cu profesori în privat.

Marian Staș crede că acest lucru se întâmplă deoarece profesorii – și implicit elevii – nu știu să dezvolte mecanisme pentru a îndeplini una dintre competențele esențiale cerute de UE, și anume aceea de a învăța să înveți, ceea ce este esențial într-o țară în care analfabetismul funcțional atinge cote alarmante.

„Statistic vorbind, cele mai multe dintre meditații îi învață pe copii să țină minte rețete și să aplice mecanic ceva. Și atunci, lucrul ăsta ține cât ține, iar în condiții de examen, probabil că uneori dau rateuri, pentru că nu sunt în stare să gândească cu mințile lor.

Numai că, de multe ori, s-ar putea să apară nuanțe, subtilități care să nu bată pe de-a-ntregul cu ceea ce au făcut acolo. Statistic vorbind, oamenii aceștia – și profesorii, și elevii, dar în primul rând profesorii – nu sunt în stare să dezvolte mecanisme pentru a pune în fapt una dintre competențele esențiale cerute de UE, și anume a învăța să înveți.

Deci, oamenii ăștia nu-i învață pe copii să învețe. Și atunci, pe cale de consecință, copiii nu învață să învețe. Adică, cu alte cuvinte, să construiești tu, cu mintea ta ceva, pornind de la coala albă de hârtie. Dacă n-avem rețetă, suntem înțepeniți, suntem paralizați și nu suntem în stare să mai aplicăm, să mai gândim cu mințile noastre„, a argumentat Marian Staș.

„Singura modalitate de a naviga în ape necunoscute o reprezintă mintea limpede, gândirea clară”

Marian Staș a adus în discuție și raportul PISA despre gândirea creativă, un indicator la care România este pe ultimul loc.

Expertul în educație susține că, de cele mai multe ori, inhibarea gândirii creative, respectiv analfabetismul funcțional, reprezintă rezultatul unui comportament școlar și a unui sistem educațional care încurajează mai degrabă analfabetismul logic, decât să cultive gândirea logică, riguroasă și coerentă.

Motivul pentru care copiii au rezultate foarte slabe este că nu știu cum să navigheze în „ape necunoscute”, în care nu se mai pot baza pe memorare și pe niște scheme mecanice învățate la meditație.

„Povestea este în felul următor. Există doi termeni foarte tari în business, în economie în general, output și outcome. Output înseamnă ieșirea mecanică, rezultatul brut specific și măsurabil. Iar outcome înseamnă valoarea adăugată, ceea ce trece dincolo de. De pildă, relația câtă română știu, câtă matematică știu și cât de creativ sunt. PISA evaluează română și matematică, și astea sunt outputuri.

Adică, cu alte cuvinte, poți să comentez corect un text, poți să rezolvi o problemă de matematică, să dai soluția corectă și cu asta am terminat. Outcome, valoarea adăugată, o reprezintă gândirea creativă, capacitatea de a crea ceva ce nu există. 

La noi se face vorbire – și acuma vin direct la argumentul ăsta – toată lumea vorbește de analfabetism funcțional și analfabetism matematic. Deci, cu alte cuvinte, incapacitatea de a înțelege un text și incapacitatea de a rezolva corect o problemă de matematică, că nu știu ce înseamnă și de unde să abordez. Asta reprezintă valori adăugate proaste, slabe ale unui output aproape inexistent în sistem. Și asta este de fapt critica mea cea mai importantă, și anume faptul că elevii sunt analfabeți logic, înainte de orice.

Din punctul meu de vedere, cauza fundamentală a unui astfel de comportament îl reprezintă analfabetismul logic, și anume faptul că, în școală, copiii ăștia nu învață să gândească logic.

Prin urmare, răul manifestat dur și la Evaluarea Națională, dar și la Bacalaureat îl reprezintă rezultatul pe hârtie al unui comportament școlar și al unui sistem educațional care, de fapt, mai degrabă încurajează analfabetismul logic, decât să cultive gândirea logică, riguroasă și coerentă. Și atunci, evident că, în astfel de condiții, copiii au rezultate foarte slabe, pentru că nu știu cum să navigheze în ape necunoscute. Singura modalitate de a naviga ape necunoscute o reprezintă mintea limpede, gândirea limpede, clară, respectiv gândirea logică, alfabetizarea logică„, consideră specialistul în politici educaționale.

„Este un enunț marcat de impostură”

Expertul în educație crede că Evaluarea Națională este una mediocră și cataloghează ca fiind impostură felul în care sistemul „îndulcește” niște rezultate care nu reflectă realitatea din teren.

Mediocră, ca toate celelalte. Mediocră și malonestă, adică are două caracteristici proaste. Pe de o parte, ea în sine nu este cine știe ce, iar pe de altă parte, mai rău, îmbată cu apă rece și fură căciula. Și asta este impardonabil din partea sistemului.

Rezultatul traductorul de impostură de sistem îl reprezintă acest 26% cu care oamenii ăștia să laudă, pentru că, de fapt, este un enunț marcat de impostură, pentru că setul de probleme din simulare și cu setul de probleme de la Evaluarea Națională sunt incomparabile din punctul de vedere al complexității”, a argumentat Marian Staș.

Îmbunătățirea văzută de ministrul Educației la Evaluarea Națională 2024

Ministrul Educației, Ligia Deca, susține că rezultatele la Evaluarea Națională și subiectele acestui examen nu pot fi comparate de la un an la altul. Pentru asemenea comparații este nevoie de evaluări standardizate.

Pe de altă parte, Ligia Deca a încadrat procentul notelor peste 5 „în linia anilor anteriori” și a comparat rezultatele la Evaluarea Națională cu cele de la simulări, subliniind că este vorba despre o îmbunătățire față de rezultatele de la acestea.

Despre subiecte, ministrul Educației a spus că nu pot fi comparate, dar că ele „întotdeauna se referă la un nivel mediu”.

„În cazul în care suntem, în contextul nostru de astăzi, asigură evaluarea testarea nivelului mediu de obținere a competențelor pentru elevii de gimnaziu, dar nu putem face comparații între generații. Este o chestiune pur științifică, de cercetare, pe care, de altfel, am văzut-o subliniată și în presă în repetate rânduri”, a precizat Ligia Deca.

65 de elevi au media 10 la Evaluarea Națională 2024, faţă de 429 în 2023 şi 221 în anul 2022

La nivel național, 65 de elevi care au absolvit clasa a VIII-a au media 10 la Evaluarea Națională 2024, atât la Matematică, cât și la Limba și literatura română, potrivit datelor comunicate de Ministerul Educației.

• Dintre cei 152.903 elevi prezenţi, 113.708 au obţinut medii mai mari sau egale cu 5, respectiv 74,4%; rezultate din ultimii trei ani: 76,2% în 2023, 82,3% în 2022, 76,8% în 2021.
• 25,6% dintre elevi (39.195) au obţinut medii sub 5, faţă de 17,73% în anul 2022 şi 23,8% în anul 2023.
• 65 de absolvenţi de gimnaziu au încheiat examenul cu media 10, faţă de 429 în 2023 şi 221 în 2022.
• La proba de Limba şi literatura română, 119.088 de elevi au obținut note mai mari sau egale cu 5, respectiv 77,6%, rezultat comparabil cu cel de anul trecut, de 77,4%.
• La proba de Matematică, 105.122 de elevi, respectiv 68,7%, au primit note mai mari sau egale cu 5; rezultatele din anii trecuți: 75,4% în 2023 şi 77,5% în 2022.
• La proba de Limbă şi literatură maternă, 8.321 de elevi, respectiv 90,5%, au obţinut note mai mari sau egale cu 5; rezultatele din anii precedenţi: 90,1% în 2023, 96,1% în 2022.

Contestaţiile la Evaluarea Națională 2024 pot fi depuse la centrele de examen sau transmise prin mijloace electronice, până joi, 4 iulie, la ora 12:00. Rezultatele finale vor fi afişate marţi, 9 iulie.

CITEȘTE ȘI:

Rezultate LIVE Evaluarea Națională 2024 | Notele, publicate pe Edu.ro

Cum afli, în timp real, ce notă ai luat la Evaluarea Națională 2024 | Selectează județul și introdu codul unic, pe Edu.ro

Cum se calculează media de ADMITERE la liceu în 2024. Ce trebuie să știe toți absolvenții de clasa a VIII-a

Evaluarea Națională 2024: Elevii au primit texte din „Cireșarii” și Cella Delavrancea / SUBIECTELE și baremul la proba de Limba și literatura română

EVALUARE NAȚIONALĂ 2024: Subiecte și Bareme la Matematică. Ce au avut elevii de rezolvat

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele