EXPLICAȚIILE meteorologilor pentru fenomenele extreme care au lovit mai multe țări din Europa, inclusiv România
„Riscurile unor precipitații extreme, asemenea celor care au provocat inundații mortale în Europa Centrală în ultimele săptămâni, sunt dublate din cauza schimbărilor climatice induse de om”, Conform unui studiu realizat de 24 de oameni de știință de la World Weather Attribution (WWA).
Specialiștii au folosit, pentru cercetările lor, observații meteorologice și modele climatice pentru a evalua modul în care schimbările climatice afectează intensitatea și probabilitatea evenimentelor meteorologice extreme.
Furtuna Boris a lovit Europa centrală în perioada 12-16 septembrie, inundând cu ploi torenţiale Polonia, România, Slovacia, Austria, Cehia, Italia și Germania.
Mii de oameni au fost nevoiți să-și părăsească casele, după ce clădirile au fost avariate, podurile s-au prăbușit și infrastructura a fost deteriorată, notează Radio România Actualități, care citează Euronews.it.
Amprentele digitale ale schimbărilor climatice din spatele inundațiilor
O analiză rapidă a cercetătorilor de la World Weather Attribution (WWA) a descoperit că în spatele precipitațiilor intense care au provocat aceste inundații mortale se află „amprentele digitale ale schimbărilor climatice” .
„Aceste inundații evidențiază încă o dată rezultatele devastatoare ale încălzirii cauzate de combustibilii fosili”, spune Dr. Joyce Kimtual, cercetător la Grantham institute – climate change and the environment de la Imperial College London.
„Până când petrolul, gazul și cărbunele nu vor fi înlocuite cu energie regenerabilă, furtunile precum Boris vor declanșa precipitații și mai intense, provocând inundații devastatoare pentru economie”, adaugă Kimtual.
Furtuna Boris, cea mai puternică din istoria Europei Centrale
Cercetătorii de la WWA au mai descoperit că zilele cu ploile furtunii Boris au fost cele mai puternice înregistrate vreodată în Europa Centrală.
Mai mult, precipitațiile au acoperit o suprafață neobișnuit de mare, chiar mai mare decât inundațiile istorice anterioare din 1997 și 2002.
Întâlnirea dintre aerul rece din Alpi și aerul foarte cald din Marea Mediterană și Marea Neagră a creat o „furtună perfectă” care a făcut să cadă ploi abundente pe o zonă foarte mare. Indiferent de condițiile neobișnuite, schimbările climatice au făcut ca Furtuna Boris să fie mai intensă și mai probabilă.
Ei au descoperit, folosind observații meteorologice și modele climatice, că schimbările climatice au făcut ca ploile puternice să fie de cel puţin două ori mai probabile și cu 7% mai intense.
Costul daunelor cauzate de fenomenele meteorologice extreme în Europa, în creștere
În Austria, companiile de asigurări au estimat că pagubele cauzate de recentele inundații ar putea ajunge la un miliard de euro.
Guvernul polonez a promis două miliarde de zloți (468 de milioane de euro) „ajutor gratuit și nerambursabil” pentru familii și pentru renovarea locuințelor.
În țara noastră, unde cele mai sărace comunități sunt în mare parte neasigurate, guvernul a alocat o sută de milioane de lei (douăzeci de milioane de euro) pentru familiile afectate.
La rândul său, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a promis ajutoare în valoare de zece miliarde de euro zonele afectate de inundații.
În acest context, oamenii de știință de la WWA spun că daunele și neplăcerile cauzate de precipitaţiile extinse evidențiază necesitatea de a acorda urgent prioritate pregătirii pentru evenimente meteorologice extreme ca acesta.
„Aceste inundații au fost mari, răspândite și extrem de dăunătoare. Ele fuseseră pronosticate, iar planificarea și acțiunile întreprinse, atât de persoane, cât și de autorități, au ajutat fără îndoială la salvarea de vieți. Cu toate acestea, mulți oameni au murit în mod tragic, pentru că unii nu și-au putut imagina efectele unei ploi atât de abundente.
Este esențial, ca pe măsură ce precipitațiile extreme devin din ce în ce mai extreme, să dezvoltăm noi modalități de a ajuta oamenii să înțeleagă riscurile. Schimbările climatice reprezintă o amenințare existențială, în special pentru cele mai sărace secțiuni ale societății, și toți europenii trebuie să știe că combaterea acestora le va face viața mult mai bună: abandonarea combustibililor fosili creează locuri de muncă, scade facturile la energie, face ca orașele să fie locuri mai sănătoase pentru a trăi”, precizează Hannah Cloke, profesor de hidrologie la Universitatea din Reading.