Fenomen îngrijorător în România. Numărul nașterilor în rândul MINORELOR, în creștere în aceste orașe. 627 de copile sub 15 ani au devenit mame în 2023

Natalitatea în România continuă să scadă, iar numărul nașterilor premature este în creștere, potrivit unui raport recent al Asociației Prematurilor.

Anul trecut, țara noastră a înregistrat 155.418 nașteri, o scădere semnificativă față de cele 180.735 de nașteri din 2021, reflectând o tendință generală de reducere a natalității.

Datele prezentate de Asociația Prematurilor subliniază câteva aspecte critice:

• Cel mai mic termen de gestație la care a fost născut un copil a fost de 22 de săptămâni.
• Au fost 25.887 de nașteri premature.
• Nașterile gemelare au scăzut la 2.970, de la 3.047 în 2022.
• Nașterile tripleți au scăzut la 48, de la 58 în 2022.
• 5.543 de nou-născuți au venit pe lume de la mame cu vârste între 40 și 50 de ani.

Bucureștiul, Iașiul, Clujul și Brașovul sunt orașele cu cele mai mari numere de nașteri premature, iar această situație aduce provocări serioase, inclusiv riscuri de sănătate pentru copii, costuri mari pentru sistemul de sănătate și pentru familii, și necesitatea unor intervenții și terapii pe termen lung, potrivit Știrileprotv.

Un aspect îngrijorător este creșterea numărului de mame minore. În 2023, au devenit mame 6.284 de fete sub 18 ani, dintre care 627 aveau sub 15 ani.

Statisticile sunt de-a dreptul alarmante:

• 27 de nou-născuți de la mame de 12 ani.
• 104 nou-născuți de la mame de 13 ani.
• 496 de nou-născuți de la mame de 14 ani.
• 1.114 nou-născuți de la mame de 15 ani.
• 1.968 de nou-născuți de la mame de 16 ani.
• 2.575 de nou-născuți de la mame de 17 ani.

De asemenea, au fost înregistrate 3.608 nașteri de la mame de 18 ani.

Diana Gămulescu, Fondatorul Asociației Prematurilor, a declarat că aceste mame minore sunt expuse riscurilor de abandon școlar și social, precum și riscurilor mari la naștere pentru mame și nou-născuți, inclusiv probleme legate de calitatea îngrijirii pe termen lung.