Ploile torențiale din Europa Centrală ar putea să crească debitul DUNĂRII. Mai riscă România să repete INUNDAȚIILE catastrofale din 2010?

Precipitațiile foarte puternice din țările vecine din Vest aflate pe cursul Dunării vor duce la creșterea debitelor fluviului inclusiv în România, au confirmat pentru Gândul oficialii Administrației Naționale Apele Române (ANAR), care au detaliat care este riscul să avem o nouă alertă de cod roșu de inundații, de această dată ca urmare a depășirii cotelor Dunării.

Autoritățile din Ungaria se așteaptă la debite istorice ale Dunării, după fenomenele extreme din aceste zile din Europa Centrală. În orașul Krnov, din nord-estul Cehiei, localnicii abia își revin după ce râurile Opava și Opavice au ajuns la niveluri-record în 15 septembrie.

Furtuna Boris a fost urmată de inundații care au rupt baraje, au provocat pene extinse de curent și au ucis mai multe persoane în Europa Centrală, după cum relatează AFP.

Inundațiile au lovit Cehia și Polonia, dar și țări prin care trece Dunărea și preia o parte din afluenții săi, printre care Austria, Slovacia și Ungaria, potrivit sursei citate.

Inundații cu probabilitate de revenire o dată la 100 – 120 de ani

Oficialii Administrației Naționale Apele Române (ANAR) subliniază diferențele dintre modul în care s-au produs inundațiile de zilele trecute din județul Galați, care au dus la moartea a șapte oameni și au afectat câteva mii de gospodării, și cele produse în anul 2010, după creșterea debitelor Dunării.

În ultimele zile au fost precipitații care au dus la inundații istorice în zona județelor Galați și Vaslui. Cantitățile de precipitații au ajuns, de exemplu, la stația Cârja din județul Vaslui, doar în noaptea de duminică spre luni, la peste 200 de litri/metru pătrat. Și în alte zone din cele două județe au fost înregistrate precipitații semnificative, între 150 și 200 de litri/metru pătrat.

Vrem să accentuăm faptul că evenimentele deosebite care s-au produs pe Dunăre în 2010 nu au nicio legătură cu evenimentele înregistrate în 2013, 2016 și 2024 în zona Galațiului. Ca să faceți o comparație, în anul 2010 vorbeam despre un debit al Dunării de 1.650 metri cubi/secundă, cumulate cu debite istorice înregistrate pe râurile Siret și Prut”, a explicat Ana Maria Agiu, purtător de cuvânt al ANAR, la solicitarea Gândul.

Potrivit specialistului ANAR, în 2013 și 2024 a fost alt tip de inundații, produse ca urmare a precipitațiilor importante, înregistrate în intervale scurte de timp, pe areale restrânse și apoi extinse, a scurgerilor de pe versanți și torenți, care au condus la formarea unor viituri rapide în amonte, pe râul Suhu, dar și pe râurile Geru și Chineja.

„Evenimentele înregistrate în această perioadă la Galați și localitățile care au fost afectate – Cuza Vodă, Pechea, Conachi – au fost determinate de precipitații foarte abundente. Vorbim despre precipitații record care s-au înregistrat în 24 de ore la mai multe stații, dar și ploi generalizate”, a subliniat Ana Maria Agiu.

De exemplu, au fost precipitații semnificative la stația hidrometrică Cârja – 253,5 litri/metru pătrat, Huși – 160 litri/metru pătrat, Drânceni – 179,1 litri/metru pătrat, acumularea Șopârleni – 140 litri/metru pătrat, acumularea Gura Văii – 158 litri/metru pătrat, Broșcoșești – 193,9 litri/metru pătrat, acumularea Mușata – 204,1 litri/metru pătrat, acumularea Sărata – 210,5 litri/metru pătrat, acumularea Poșta-Elan – 139,01 litri/metru pătrat, acumularea Suletea – 150,9 litri/metru pătrat în bazinul hidrografic Bârlad Vinețești – 170,1 litri/metru pătrat.

Cantitățile de precipitații record au provocat inundații cu probabilitate de revenire o dată la 100 – 120 de ani, spun specialiștii ANAR.

În ceea ce privește prognoza pentru Dunăre, luni după-amiază era un debit de 2.400 metri cubi/secundă, iar prognoza Institutului Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor arată că în 22 septembrie vor fi 7.000 de metri cubi/ secundă, care nu vor pune probleme din punct de vedere al riscului la inundații. Dacă comparăm acest debit, la Galați, în 2010, aveam 16.500 metri cubi/secundă. Mai mult, în ceea ce privește Dunărea, putem să tranzităm debite de 14.000 metri cubi/ secundă, dar nu se pune problema de a ajunge la un asemenea debit”, a subliniat Ana Maria Agiu.

Ce prognozează hidrologii

Diagnoza şi prognoza hidrologică pentru Dunăre la intrarea în ţară şi pe sectorul romanesc, publicată de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, arăta că în intervalul 15 septembrie, ora 07:00 – 16 septembrie ora 07:00, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) a fost în creștere, având valoarea de 2.700 metri cubi/secundă, sub media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s).

În aval de Porţile de Fier, debitele au fost ȋn creștere pe sectoarele Gruia – Zimnicea și Isaccea- Tulcea, în scădere la Giurgiu și pe sectoarele Călărași – Hârșova și Brăila – Galați și staționare la Oltenița și Vadu Oii.

Potrivit specialiștilor INHGA, în intervalul 16 septembrie, ora 7:00 – 23 septembrie, ora 07:00, debitul la intrarea în ţară (secţiunea Baziaş) va fi în creștere pe toată perioada de prognoză până la valoarea de 6.900 mc/s, situându-se peste media multianuală a lunii septembrie (3.800 mc/s), exceptând primele două zile ale intervalului.

În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi în creștere, exceptând prima zi a intervalului, când vor fi relativ staționare pe sectorul Oltenița – Tulcea.

CITEȘTE ȘI:

Roxana Bojariu, despre fenomenele meteo extreme din România: „Cu cât avem de-a face cu o cantitate sporită de vapori de apă, cu atât manifestările sunt și ele mai severe”

EXCLUSIV| Fenomene meteo extreme, amenințarea viitorului. Un expert în schimbări climatice explică de ce vor fi mai multe valuri de căldură și furtuni

Care sunt inundațiile „istorice” pe care le-a provocat Dunărea pe teritoriul României