Vara 2023 ar putea fi cea mai caldă de până acum avertizează climatologii, mai ales că fenomenul meteorologic El Nino este așteptat să revină.
El Nino face ca vânturile care bat spre vest de-a lungul ecuatorului să încetinească, iar apa caldă să fie împinsă spre est, ceea ce creează temperaturi mai calde la suprafață a oceanului. Apariția acestui fenomen ar putea duce la un nou record de temperatură medie în 2023 sau 2024, relatează Reuters.
În anul 2022, Europa a avut cea mai fierbinte vară. Acest val de căldură a provocat moartea a peste 20.000 de oameni și a distrus recoltele. În acest an, consecințele ar putea fi și mai grave de atât, arată un raport emis recent în legătură cu efectele încălzirii globale. Potrivit raportului, Copernicus Climate Change Service, anul trecut, cei din sudul Europei au îndurat între 70 și 100 de zile de stres termic, adică temperatura resimțită era de cel puțin 32 de grade Celsius. A fost pentru prima oară când în Marea Britanie s-au înregistrat temperaturi record de peste 40 de grade Celsius. Căldura și lipsa precipitațiilor au afectat mai mult de o treime din continent. De asemenea, 2022 a fost și cel mai secetos an.
Fermierii români declară deja că se tem că recoltele vor fi afectate, după un 2022 în care producția națională de cereale a fost decimată de secetă. Tot mai multe rapoarte ale agențiilor de mediu atrag atenția că seceta și deșertificarea sunt probleme acute, ale căror consecințe vor deveni noul normal.
Următoarea mare criză cu care se va confrunta Europa va fi lipsa apei, scriu publicațiile internaționale. Spania, Franța și nordul Italiei se confruntă deja cu secetă anul acesta și au alocat miliarde de euro pentru a sprijini fermierii, scrie Adevărul.
În România, riscul cel mai ridicat este în zona de sud – Dobrogea, Muntenia și Oltenia.
Climatologul Roxana Bojariu a vorbit despre ce se va întâmpla în vara anului 2023.
”E dificil de făcut o prognoză cu un interval de anticipație atât de mare, dar din punct de vedere climatic și statistic ne putem aștepta la valuri de căldură care să fie intense, să dureze și pe suprafețe mari. Din păcate, am avut o iarnă în mare parte din Europa fără zăpadă, fără precipitații multe și cu temperaturi destul de ridicate, în așa fel încât în multe zone din vestul și sudul Europei, în primăvară avem deja deficit de precipitații. Începem, cum ar veni, acel sezon sau ne îndreptăm spre sezonul de vară cu deficit de precipitații în sol și nu doar în prima parte a solului.c
Avem și probleme legate cu apele subterane, cu debitele râurilor și acest lucru poate să influențeze inclusiv temperaturile extreme, extremele pozitive, adică să avem o amplificare a valurilor de căldură. Și lucrurile acestea se înscriu, din păcate, în această logică a încălzirii globale, pentru că anul trecut a fost în Europa al 2-lea cel mai cald an. Dar lucrurile vor continua în anii ce vin și în deceniile ce vin și se vor bate recorduri peste acestea, din păcate”, spunea climatologul, la Antena 3, în urmă cu câteva săptămâni.