Finlanda și Suedia își vor depune miercuri cererea de aderare la NATO, a declarat premierul suedez Magdalena Andersson în timpul unei conferințe de presă comune cu președintele finlandez Sauli Niinisto, la Stockholm.
„Democrația a învins”, a spus Niinisto.
„Toată această primăvară a fost un triumf al democrației în Finlanda”, a spus el, referindu-se la sprijinul copleșitor pe care cererea Finlandei de aderare la NATO l-a primit astăzi în parlament și la sprijinul din rândul poporului finlandez.
„De asemenea, Suedia așteaptă cu nerăbdare să coopereze împreună cu Turcia în cadrul NATO”, a spus Andersson.
Comentariul său s-a adresat declarației anterioare a președintelui turc de luni, care a declarat că nu va aproba aderarea Suediei și Finlandei la NATO din cauza sancțiunilor impuse Turciei și a acuzat, în plus, ambele țări că găzduiesc „organizații teroriste” kurde, potrivit CNN.
Președintele SUA, Joe Biden, îi va primi joi la Casa Albă pe premierul Suediei și pe președintele Finlandei, într-o demonstrație cheie de susținere, la câteva zile după ce ambele țări au anunțat că vor încerca să adere la NATO.
Se așteaptă ca liderii să discute despre cererile de aderare la NATO ale Finlandei și Suediei, despre securitatea europeană și despre sprijinul acordat Ucrainei pe fondul invaziei Rusiei, a declarat secretarul de presă al Casei Albe, Karine Jean-Pierre.
Ambele țări doresc să se alăture alianței militare după ce asaltul Rusiei asupra Ucrainei a stârnit noi îngrijorări în materie de securitate în întreaga regiune. Ofertele lor istorice de a adera la NATO reprezintă o evoluție dramatică în securitatea și geopolitica europeană.
SUA și alți lideri NATO și-au exprimat sprijinul pentru aderarea Finlandei și Suediei la alianța militară. Secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a declarat că Statele Unite vor „sprijini cu fermitate” cererile lor de aderare la NATO.
Atât Finlanda, cât și Suedia îndeplinesc deja multe dintre cerințele pentru a deveni membre NATO, printre care se numără: existența unui sistem politic democratic funcțional bazat pe o economie de piață; tratarea echitabilă a populațiilor minoritare; angajamentul de a rezolva conflictele pe cale pașnică; capacitatea și dorința de a aduce o contribuție militară la operațiunile NATO; și angajamentul de a avea relații și instituții civilo-militare democratice.
Dar această mișcare a fost întâmpinată cu rezistență din partea Rusiei și a Turciei. Președintele rus Vladimir Putin a declarat luni că intrarea Finlandei și a Suediei în NATO nu va crea o amenințare pentru Rusia, dar „extinderea infrastructurii militare pe acest teritoriu va provoca cu siguranță reacția noastră”.
Ministerul rus de Externe a declarat luni, într-o declarație, că Rusia „va fi obligată să ia măsuri de retorsiune, atât de natură tehnico-militară, cât și de altă natură, pentru a opri amenințările la adresa securității sale naționale care apar în această privință”.
Președintele Turciei, Recep Erdogan, a declarat luni că nu va aproba aderarea la NATO a Suediei și Finlandei dacă acestea sancționează Turcia și că delegații din aceste națiuni nu ar trebui să se deranjeze să vină în Turcia pentru a încerca să convingă această națiune să aprobe aderarea țării lor la NATO.