Premierul Florin Cîțu a participat, marți, la inaugurarea Palatului de Justiție din Prahova și, deși a apreciat rezultatul final, a comentat cu privirea la durata de execuție, de peste două decenii și peste două duzini de miniștri: „22 de ani și 28 de miniștri. Așa ceva nu mai poate fi tolerat în România”.
„Aș fi vrut să fie această inaugurare cu mulți ani în urmă, când trebuia să fie, dar este bine și azi. În sfârșit acest Palat al justiției este inaungurat”, a spus premierul, care a detaliat istoricul primit al clădirii.
„Vorbim de 22 de ani, pentru o singură clădire, 22 de ani pentru această construcție, și 28 de miniștri. Cred că – și o să fiu foarte ferm aici – așa ceva nu mai poate fi tolerat în România”, a afirmat Florin Cîțu.
Până la finalizarea sediului, instanțe din Prahova au funcționat în spații improprii, subdimensionate, chiar insalubre, închiriate , iar secția de contencios administrativ a Tribunalului Prahova a funcționat într-un mall, a spus premierul.
„Este foarte bine că putem să reparăm aceste lucruri și vom repara mult mai multe lucruri în perioada următoare: resurse avem, e nevoie doar de voință, câteodată și de voință politică. Avem acum și resurse, și voință politică. Sunt un om care am cerut, cer reforme în domenii esențiale, iar justiția e un domeniu esențial”, a spus premierul, care săptămâna trecută l-a revocat pe ministrul Justiției, Stelian Ion (USR PLUS), iar interimar este ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode (PNL). Miercuri, el a trimis demisiile a altor șase membri USR PLUS ai Guvernului la Cotroceni, iar președintele a luat act si a desemnat miniști interimari. USR PLUS i-a retras sprijnul politic premierului și a depus, vinerea trecută, alături de AUR, moțiunea de cenzură împotriva lui Florin Cîțu, aflat de asemenea în competiție internă pentru conducerea PNL.
Florin Cîțu a explicat azi că e nevoie nu numai de reforme legislative, ci și de capitol logistic, pentru asigurarea de spații propice.
„Atât magistrații, cât și persoanele care își caută dreptatea în justiție trenbuie să benefocieze de cât mai multe clădiri precum cea de aici”, a conchis premierul.
Decizia premierului de a participa la eveniment a fost criticată, marți dimineață, de unul dintre cei mai activi membri ai USR PLUS, deputatul de Prahova Mihai Polițeanu.
„Cei 25 de ani de construcție ai palatului reprezintă eșecul colosal al statului român de a livra serviciile pentru care este plătit, de a asigura condiții decente de lucru oamenilor care doresc să împartă dreptatea și de a-și respecta cetățenii. Mi se pare indecent că vor fi politicieni și partide care se vor înghesui astăzi, la Ploiești, la inaugurarea Palatului de Justiție. Mi se pare indecent că prim-ministrul folosește acest moment, în realitate punctul terminus al unei umilințe de un sfert de secol a Ploieștiului și Prahovei, ca să își facă campanie internă în PNL”, a scris parlamentarul USR PLUS, pe contul de Facebook.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Justiției, proiectul „Palatul de Justiție Prahova” a debutat în octombrie 1994, prin semnarea contractului de proiectare, iar primii indicatori tehnico-economici au fost aprobați prin HG nr.89/15.02.1996, ordinul de începere a lucrărilor fiind emis pe data de 20.12.1996.
Principalii indicatori tehnico-economici ai obiectivului:
Arie construită: 3.750 mp;
Arie desfășurată: 19.678 mp;
Regim de înălțime: S+D+P+M+5E;
Nr.săli de judecată: Curtea de Apel Ploiești – 6, Tribunalul Prahova – 7;
Valoarea totală plătită de Ministerul Justiției pentru contractul de execuție lucrări după reproiectare este de 45.897.460,10 lei din care:
„Deși durata de execuție inițială era de 36 de luni, antreprenorul general a executat lucrări, în mod constant, până în anul 2007 – când a intervenit insolvența, iar apoi, cu întreruperi, până în anul 2011, când lucrările au fost complet oprite”, a detaliat Ministerul Justiției.
Prin HG nr.273/03.04.2012 a fost actualizată valoarea investiției, iar prin HG nr.874/14.11.2013 s-a stabilit sursa de finanțare, aceasta realizându-se din fondurile alocate „Proiectului privind reforma sistemului judiciar”, finanţat prin Acordul de Împrumut nr. 4811 – RO, încheiat între Guvernul României şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare.
MJ arată că pe data de 21.11.2013, a fost încheiat un amendament la contractul de proiectare dintre MJ-DIPFIE și SC IPCT SA, prin care s-a renunțat la unul dintre obiectivele avute inițial în program, anume Palatul de Justiție Turda, în locul acestuia fiind inclus Palatul de Justiție Prahova. Astfel, acest obiectiv a fost preluat de către DIPFIE, structură/direcție în cadrul MJ specializată în implementarea proiectelor finanțate din împrumuturi BIRD care a supervizat, în întregime, reproiectarea, contractarea prin licitație a lucrărilor de executat conform reproiectării și execuția acestor lucrări, precum și asigurarea dirigenției de șantier. La acel moment, obiectivul era realizat în proporție de aprox. 40%, fiind executată doar structura de rezistență și pereții neportanți, în proporție de aprox.95%. De asemenea, erau executate șape ale pardoselilor și tencuieli de pereți, doar în anumite spații/încăperi, însă au fost demolate și refăcute ulterior, prin contractul de lucrări încheiat cu actualul antreprenor general, din cauza nivelului calitativ neconform.
Lucrările de construcții au fost reluate pe data de 15.01.2016 și au avut un termen inițial de realizare de 18 luni, însă din diverse motive acestea nu au fost finalizate decât în luna august 2021. De la 02.09.2021 cele două instanțe beneficiare, Curtea de Apel Ploiești și Tribunalul Prahova își desfășoară activitatea în această clădire.