FMI. Sprijinul guvernamental ar trebui să fie sub formă de investiții în acțiuni tip equity, nu împrumut. România mizează pe micro-granturi și granturi de capital de lucru

Gita Gopinath, economistul-şef al Fondului Monetar Internaţional (FMI), susține că sprijinul guvernamental sub formă de împrumut va împovăra firmele cu datorii masive şi le va îngreuna ieşirea din #coronacriza, motiv pentru care reprezentantul instituției propune reorientarea către investițiile în acțiuni (similar sistemului equity).

În viziunea sa, această soluție de sprijin ar fi mult mai indicată, în condițiile în care efectele pandemiei fac ca din ce în ce mai multe firme să intre în insolvenţă, pe fondul scăderii încasărilor din ultimele luni, scriu cei de la Reuters.

Împrumuturile acordate de către guvernanți IMM-urilor cu datorii mari, transformate ulterior în taxe, ar îngreuna și mai mult revenirea acestora.

POLITICĂ Sorin Grindeanu, mesaj în sfânta zi de Crăciun: „Vă sunt recunoscător tuturor celor care, zi de zi, duceți înainte România”

10:47

MARIUS TUCĂ SHOW Valentin Stan: Doctrina de securitate americană a tras după ea doctrina de securitate a NATO

10:30

„Deoarece există o problemă mai mare legată de insolvenţă, sprijinul guvernamental va trebui să se concentreze mai mult pe sprijinul sub formă de investiții în acțiuni şi nu pe credite. Altfel, în final vor exista foarte multe companii care vor ieşi din criză cu datorii masive.

Dacă sprijinul vine mai mult sub forma unuia similar investițiilor în acţiuni, povara asupra firmelor este mai redusă şi ele se vor redresa mai uşor de pe urma crizei”, a declarat Gopinath în cadrul unui webinar organizat vineri de FMI şi de Universitatea din Tokyo.

Experiența Japoniei în sisteme similare celui tip equity

În acest contest, Gopinath nu a intrat în amănunte cu privire la cum va funcţiona acest tip de sprijin financiar. În timpul crizei bancare interne din anii 1990, Japonia a injectat capital în firme prin intermediul unor organisme afiliate statului care cumpărau acţiuni preferenţiale emise de acele firme.

Ea a avertizat însă că redresarea economiei mondiale va avea un „grad ridicat de incertitudine şi de inegalitate” și a solicitat statelor să continue să adopte măsuri agresive de stimulare monetară şi fiscală pentru sprijinirea economiilor lor.

În timp ce în unele ţări se observă o creştere a inflaţiei preţurilor la alimente, inflaţia preţurilor de consum va rămâne probabil la un nivel scăzut în cea mai mare parte a lumii, deoarece creşterea şomajului va afecta salariile, susțin experții FMI.

„Suntem mai degrabă îngrijoraţi de un nivel prea scăzut al inflaţiei, decât de unul prea ridicat”, a adăugat economistul-şef al sursei citate.

Dacă în luna aprilie, FMI estima că economia globală va înregistra în 2020 un declin de 3%, conform noilor previziuni, instituţia financiară internaţională se aşteaptă la o contracţie de 4,9% în 2020.

Cui se adresează pachetul de relansare economică de un miliard de euro din România

Sume de până la 200.000 de euro destinate micro-granturilor, respectiv granturilor de capital de lucru și de investiții urmează să fie redirecționate către aproximativ 100.000 de IMM-uri din România, în perioada următoare. Bineînțeles, dacă va apărea Ordonanţa de urgenţă care să operaţionalizeze aceste granturi.

Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a declarat recent că suma de un miliard de euro pentru IMM-uri din pachetul de relansare se va duce în economie anul acesta.

„(…) Practic 100 milioane de euro se vor duce în micro-granturi de 2.000 de euro pentru companiile care nu au salariaţi, care au unul sau doi acţionari, care nu sunt şi salariaţi, care nu au beneficiat de nicio protecţie în timpul perioadei, nefiind salariaţi nu puteau să aibă şomaj tehnic.

350 milioane de euro se vor duce clar cu dedicaţie pentru turism, pentru industria HoReCa, pentru transporturi şi pentru organizările de evenimente, granturi de capital de lucru, practic minim 5.000 euro, maxim 150.000 euro – este un maximum de 15% din cifra de afaceri. (…) Primesc o injecţie de capital directă, capital de lucru”, a afirmat Popescu la B1TV.

Bani pentru capital de lucru, nu pentru plata dividendelor

În cadrul aceleiași intervenții televizate, Popescu a precizat că Executivul Orban se va asigura că beneficiarii nu vor putea să-şi ridice dividende din aceşti bani, „pentru că nu este normal”, fiind vorba de capital de lucru.

Pe de altă parte, 550 de milioane euro se vor duce în granturi de investiţii până la maximum 200.000 euro (între 50.000 euro şi 200.000 euro) pe plan de afaceri, cu cofinanţare de 15%.

„Aici sunt mult mai multe industrii, inclusiv industria turismului”, a menționat ministrul.

El a adăugat că, în perioada imediat următoare, va fi pusă în dezbatere publică Ordonanţa de urgenţă care va operaţionaliza aceste granturi şi, în următoarea şedinţă de Guvern,„ probabil săptămâna viitoare, când totul va fi gata”, actul normativ va fi implementat.

„Evident trebuie să ne vină şi aprobarea Comisiei pentru schemele de ajutor de stat”, a adăugat Popescu.

Ministrul Economiei susţine că banii vor intra în economie în acest an.

Potrivit acestuia, pentru următorii cinci ani sunt planificate investiţii de 100 de miliarde de euro în infrastructură.

Equity vs. grant

În organizarea unei firme, investițiile tip equity reprezintă procentul de acțiuni cedate unui investitor pentru a putea crește afacerea. E o strategie des folosită de startup-uri din tehnologie, care vor să accelereze creșterea, spun specialiștii.

Grantul reprezintă o sumă de bani acordată drept finanțare nerambursabilă pentru îndeplinirea unui scop anume. Finanțatorii urmăresc atingerea unor obiective generale (economice, sociale, culturale) prin sprijinirea financiară a activităților unor organizații (firme, ONG, institutii publice etc.) sau persoane. Obiectivele și metodele acceptate de finanțator pentru îndeplinirea acestora trebuie foarte bine cunoscute de către solicitanți. Cele mai multe finanțări de acest gen sunt acordate de alte state sau instituții internaționale.