Fost președinte al Tribunalului București, decorat cu Legiunea de Onoare. Este primul judecător român care primește cea mai înaltă distincție a statului francez

Fostul președinte al Tribunalului București și actual judecător al Curții de Apel București, Laura Andrei, a primit cea mai importantă distincție a statului francez, Legiunea de Onoare în  grad de Cavaler.

Anunțul a fost făcut de către Ambasada Franței la București.

Decorația i-a fost înmânată Laurei Andrei de către ambasadoarea Franței în România, Laurence Auer, în numele președintelui Emmanuel Macron, care i-a acordat această distincție.

Laura Andrei este primul judecător român care primește această decorație, alături de magistrații Corneliu Bîrsan, profesor de drept și fost judecător CEDO, și de procurorul european Laura Codruța Kovesi, potrivit qmagazine.ro.

Potrivit unui mesaj publicat pe site-ul Ambasadei Franței la București, ambasadoarea a arătat că Laura Andrei s-a implicat în protejarea persoanelor vulnerabile și a promovat valorile europene, atât în ceea ce privește sistemul judiciar, cât și în spirit.

Mai jos, mesajul integral al ambasadoarei Laurence Auer:

„Doamnelor si domnilor,

Stimată  Laura Andrei,

Ne-am reunit în această seară pentru o ceremonie de acordare a unei decorații de o natură excepțională.

Într-adevăr, stimată Laura Andrei, sunteți, din câte știu, prima femeie judecător român numit în ordinul Legiunii de Onoare. Înaintea dumneavoastră, din 1989, doar doi magistrați români au mai fost onorați cu această distincție prestigioasă: domnul Corneliu Bîrsan, fost judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, și doamna  Laura Codruța Kövesi, actualul procuror general al Parchetului European.

Patru calificative ar putea rezuma parcursul dumneavoastră excepțional: înrădăcinarea în București; protejarea celor mai vulnerabili; convingerea față de valorile europene; și în cele din urmă atașamentul față de Franța. Toate sunt asociate cu tot atâtea valori care v-au marcat întotdeauna cariera, alcătuite din profesionalism, etică și deschidere internațională.

Înrădăcinarea în București, în primul rând, ca simbol al fidelității dumneavoastră.

În acest oraș, în care v-ați  născut și în care ați studiat, ați început primul post de judecător la vârsta de 25 de ani, la Judecătoria sectorului 4. După un scurt pasaj la Curtea de Apel București, v-ați întors la această instanță din sectorul 4 pentru a prelua de data aceasta președinția.

Apoi, în 2002, ați intrat în Tribunalul București, mai întâi în calitate de președinte al Secției Conflicte de muncă, apoi, rapid, în funcția de vicepreședinte, iar în final, din 2012, în calitate de președinte al acestei instanțe.

În timpul acestui mandat, ați contribuit,  în măsura în care v-a fost posibil, la progresele semnificative înregistrate de România în domeniul judiciar, progres care i-a permis vicepreședintelui Comisiei Europene, Frans Timmermans, să spună cu ocazia publicării Raportului MCV din ianuarie 2017: «În ultimii zece ani, în calitate de membru al UE care a întreprins reforme în cadrul MCV, România a făcut progrese considerabile. Tendința pozitivă manifestată de România și oamenii săi în lupta împotriva corupției și protecția independenței sistemului judiciar în ultimii trei ani a fost confirmată și în ultimul an. Elanul creat până acum ne permite să ne concentrăm acum asupra pașilor cheie finali care trebuie făcuți pentru a realiza obiectivele MCV și, astfel, să încheiem acest proces important în cadrul mandatului actualei Comisiei.» Acțiunea dumneavoastră în fruntea Tribunalului București timp de 5 ani a contribuit incontestabil la această mișcare de progres în justiția românească.

În sfârșit, în 2018, ați preluat funcția de șef al Camerei însărcinate cu litigii de drept public de la Curtea de Apel București, ceea ce a constituit, prin prisma pregătirii dumneavoastră în materie de drept civil, o nouă provocare pe care ați depășit-o cu succes.

Atât viața dumneavoastră personală, cât și cea profesională, sunt un simbol al loialității față de capitala României și de influența ei juridică.

Dar, dacă ați fost fidelă unui spațiu, ați fost loială și unei idei care tinde să vrea să-i protejeze pe cei mai vulnerabili.

Protejarea celor mai slabi, restabilirea echilibrului, încălcarea legii tăcerii în beneficiul copiilor, femeilor și victimelor traficului, acestea au fost primele dumneavoastră bătălii. Și se poate spune că în aceste domenii ați fost înaintea timpului.

Foarte devreme, v-ați remarcat prin implicarea dumneavoastră în dreptul minorilor, subiect de cooperare timpurie cu Franța, care a asigurat primul post de expert tehnic francez la București. Ca parte a unui proiect PHARE din 2006, ați scris un articol demn de remarcat despre protecția juridică internațională a minorilor.

În 2011 ați devenit membru al grupului de lucru interinstituțional anti-trafic de la nivelul orașului București.  Iar în 2017 ați participat la trei conferințe la nivel înalt despre traficul de persoane și drepturile copiilor, la București, Viena și Bruxelles.

În domeniul delicat al combaterii violenței împotriva femeilor, care a devenit o prioritate națională pentru Franța în 2020, v-ați implicat foarte devreme în educare, prevenire și reprimare. În 2016 și 2017 ați elaborat ghiduri de formare profesională pentru uzul profesioniștilor în lupta contra acestui flagel.

Pe aceste subiecte, ca și pe altele mai generale, este de remarcat angajamentul dumneavoastră puternic față de transmiterea cunoștințelor. Într-adevăr, pentru a vă împărtăși experiența vastă și valorile dumneavoastră, ați derulat  de peste 20 de ani activități didactice în cadrul Institutului Național al Magistraturii din România, încercând totodată să participați și la programe internaționale în cadrul rețelei judiciare europene. Fie că este vorba de relația cu mass-media, managementul instanțelor sau probleme de drept civil, public, penal și european, mulți magistrați români și europeni au putut beneficia de cunoștințele dumneavoastră aprofundate, transversale și bazate pe practică.

Al treilea calificativ care caracterizează angajamentul dumneavoastră, este convingerea față de valorile europene.

În 2007 ați trăit aderarea României la Uniunea Europeană și de atunci ați însoțit schimbările și reformele pe care această aderare le-a implicat. Astfel, în 2007 ați fost numită membru al Consiliului de Administrație al Eurojust pentru o perioadă de aproape un an. Ați participat la numeroase lucrări organizate sau finanțate de Uniunea Europeană, în special în anul 2010 privind familia, în cadrul noului cod civil, și cu privire la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materie de cooperare civilă.  Mai recent, în 2017, ați participat la al XI-lea Forum european privind drepturile copilului, care a pus sub semnul întrebării problema copiilor privați de libertate. Ați îmbrățișat pe deplin ideea de a promova și disemina valorile și drepturile europene în România.

În cele din urmă, ultimul calificativ care îmi vine în minte este atașamentul dumneavoastră  față de Franța.  Acesta s-a manifestat foarte devreme în pregătirea dumneavoastră în cadrul Colegiului juridic franco-român și a continuat până în prezent cu stagii de formare  în cadrul Școlii Naționale a Magistraturii Franceze. De curând, colega lui Pierre De Monte, Mona Popescu, i-a spus că v-ați întâlnit în primăvara acestui an la École nationale de la magistrature o sesiune  de formare pe tema justiției europene.

Dar, mai ales ca președintă a Tribunalului București, ați lucrat pentru diseminarea dreptului francez, în special prin participarea la lucrările franco-române privind violența împotriva femeilor. Așa cum am menționat anterior, în decembrie 2017 la București ați participat la seminarul internațional Vedem, numim, eliminăm violența împotriva femeilor, organizat de ambasada noastră în cooperare cu Guvernul României și cu alte instituții.

Ați colaborat de asemenea la elaborarea unui Memorandum bilateral între autoritățile franceze și române pentru depistarea și prevenirea violenței împotriva minorilor. În sfârșit, ați facilitat de multe ori acțiuni de informare organizate  de Institutul Francez din România, fiind mereu un partener important pentru noi pe probleme legate de justiția din România.

Astfel, stimată Laura Andrei, pentru toate aceste servicii eminente  aduse, și în numele Președintelui Republicii Franceze, vă înmânăm însemnele de Cavaler în ordinul Legiunii de Onoare.”

Mulțumind Consiliului Legiunii care a propus candidatura sa la cea mai importantă distincție a statului francez, Laura Andrei a evocat, în discursul său din cadrul ceremoniei Declarația Drepturilor Omului și Cetățeanului, adoptată de statul francez în 1789, care a influențat și a însoțit valorile juridice europene de atunci și până acum”.