EXCLUSIV | Fostul consul la Bonn Gheorghe Dimitrescu, inculpat în dosarul lui Dragnea, atacă rechizitoriul și cere retrimiterea dosarului la DNA (Document)

Fostul consul al României la Bonn Gheorghe Dimitrescu, trimis în judecată de DNA pentru complicitate la trafic de influență în dosarul privind vizita fostului președinte PSD, Liviu Dragnea, la ceremonia de învestire a preşedintelui Donald Trump, a contestat în instanță rechizitoriul procurorilor anticorupție.

Gheorghe Dimitrescu a depus marți, la Tribunalul București, prin avocatul său, cereri și excepții prin care solicită judecătorului de cameră preliminară să constate nulitatea tuturor probelor administrate în faza procesuală a urmăririi penale in rem, din perioada 15 iunie 2018 – 12 ianuarie 2021 (inclusiv a ordonanței de constatare criminalistica nr. 249488 si a raportului nr. 249518, ambele din 20 ianuarie 2020) și nulitatea relativă a Ordonanței nr. 130/P/2018 din 1 martie 2021 de punere în mișcare a acțiunii penale, pe motiv că acestea au fost administrate, respectiv efectuate cu încălcarea mai multor articole din Codul de procedură penală, precum și a articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, privind dreptul la un proces echitabil.

Gheorghe Dimitrescu se consideră vătămat în toate drepturile sale în dosarul trimis instanței de procurorii DNA, întrucât a fost pus în imposibilitatea absolută de a-și exercita dreptul la apărare și de a beneficia de un proces echitabil, iar această vătămare nu poate fi remediată decât prin desființarea actelor.

Totodată, Gheorghe Dimitrescu, co-inculpat în același dosar cu Liviu Dragnea, îi cere judecătorului ca, urmare a admiterii cererii privind nulitatea relativă, să dispună „excluderea tuturor actelor procedurale și a probelor administrate cu încălcarea normelor procedurale din dosarul cauzei” și înlăturarea efectivă a acestora din dosarul cauzei, să constate că instanța este nelegal sesizată. El susține că neregularitățile rechizitoriului împiedică instanța să stabilească limitele și obiectul judecății și să aprecieze cu privire la probele pe care se susține acuzarea DNA.

Având în vedere toate aceste argumente, avocatul inculpatului Gheorghe Dimitrescu solicită, în final, judecătorului de cameră preliminară, “trimiterea cauzei la parchet pentru remedierea neregularităților constatate în termenul de 5 zile prevăzut de norma procedurală”.

„Instanța a fost sesizată nelegal”

Avocatul lui Gheorghe Dimitrescu, Carmen Popa, arată în cererile și excepțile depuse marți, la Tribunalul București, că în această cauză, instanța este nelegal sesizată având în vedere următoarele considerente:

“Actele de procedură si probele au fost efectuate, respectiv administrate, cu încălcarea normelor procedurale, fapt ce a produs inculpatului vătămări esențiale privitoare la dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil, vătămările neputând fi înlăturate decât prin desființarea acestora. (…) Neindicarea concretă, precisă a probelor pe care se sprijină acuzația, fapt de natură a împiedica inculpatul să cunoască ce probe au fost avute în vedere la inculparea sa și, în consecință, să-și exercite efectiv și eficient dreptul la apărare, iar pe de altă parte, împiedică judecătorul fondului să aprecieze cu privire la readministrarea probelor contestate ori administrarea unor probe noi”.

În cererea adresată instanței se menționează că toate actele procedurale și probele realizate și administrate în faza de urmărire penală ,,in rem” și ,,in personam” precum și ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale sunt lovite de nulitatea relativă la care se referă articolul 282 alineatul 1, raportat la articolul 280 alineatul 2 din Codul de procedură pernală (Cpp).

”Procurorul a încălcat prevederile art. 305 al. 3 Cpp, art.. 306 al. 3 Cpp, art. 309 Cpp, toate cu raportare la disp. art. 78 Cpp și art. 83 Cpp privitoare la drepturile suspectului și inculpatului, art. 92 Cpp privitoare la drepturile avocatului suspectului și inculpatului, art. 10 Cpp si art. 6 CEDO privitor la dreptul la apărare și dreptul de a beneficia de un proces echitabil”, potrivit documentul care a ajuns pe masa judecătorului de cameră preliminară. 

Cercetat ca suspect, deși era doar martor în faza de urmărire penală in rem        

În faza ”in rem” au fost administrate majoritatea probelor în baza cărora a continuat urmărirea penală față de suspectul Gheorghe Dimitrescu, iar ulterior a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de acesta.

„Momentul efectuării în continuare a urmăririi penale față de Dimitrescu Gheorghe a fost întârziat de către procuror în mod deliberat, tocmai pentru ca în etapa urmăririi penale derulate in rem să poată administra nu doar probe care să indice făptuitorul, ci și probe cu privire la vinovația inculpatului Dimitrescu Gheorghe, în condițiile în care acesta nu era avizat că față de persoana sa se efectuează în mod nemijlocit cercetări, se administrează probe doar în sensul dovedirii pretinsei comiteri a faptei de către acesta și evident, în condițiile în care acesta, neavizat oficial că face obiectul unei anchete, nu a beneficiat de nici unul din drepturile garantate de art. 78 Cpp”, a mai scris avocatul în contestație.

Au fost administrate probe inclusiv cu investigator sub acoperire

Avocatul Carmen Popa solicită instanței care verifică rechizitoriul să aibă în vedere, conform actelor din dosar, că până la efectuarea urmăririi penale față de Gheorghe Dimitrescu au fost administrate absolut toate probele pe care ulterior s-a fundamentat punerea acestuia sub inculpare, dar și trimiterea în judecată.

„În toată această perioadă, în care procurorul a administrat probe exclusiv în stabilirea vinovătiei inculpatului Dimitrescu Gheorghe, acesta a avut calitatea de martor, fiind audiat, în această calitate, la 06.12.2018, 13.12.2018 și 28.06.2019”, susține avocatul.

Totodată, fostul consul la Bonn, Gheorghe Dimitrescu, prin avocat, solicită instanței să constate – ținând cont de toate cererile și încheierile de emitere a mandatelor de supraveghere tehnică și a tuturor actelor procedurale indicate – că procurorul, din momentul în care avea ”probe ce justificau bănuiala întemeiată” că Gheorghe Dimitrescu a săvârșit fapta cercetată, avea obligația ca cel târziu la data de 27 ianuarie 2020 să dispună efectuarea în continuare a urmăririi penale a acestuia și să îi aducă la cunoștință calitatea de suspect, dar și drepturile și obligațiile aferente.

”Procedând astfel, au putut fi administrate timp de 3 ani probe exclusiv în stabilirea vinovăției sale cu încălcarea art. 306 al. 3 Cpp, fără ca acesta să aibă posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare de vreme ce nu a fost avizat cu privire la acuzație decât la 12.01.2021. (…)  În consecință, în toată perioada în care procurorul a administrat probe pentru stabilirea vinovăției numitului Dimitrescu Gheorghe, deși se afla în faza procesuală a urmăririi penale in rem, acesta a fost cu totul împiedicat să-și exercite dreptul la apărare prin asigurarea asistenței judiciare, să beneficieze de audierea în contradictoriu a martorilor acuzării (n.a.- Teodor Meleșcanu, Florin Iordache și Florin Pâslaru), să formuleze cereri sau să propună probe, garanții procesuale reglementate imperativ de prev. art. 78 Cpp, art. 89 Cpp, art. 92 Cpp, art. 10 Cpp si art. 6 CEDO (…) Vătămarea produsă prin nerespectarea cerinței legale nu poate fi remediată în cauză decât prin desființarea actelor”, mai scrie în cererea depusă la judecătorul de cameră preliminară.

Apărătorul lui Gheorghe Dimitrescu susține, în cererile și excepțiile depuse la instanță, că punerea în mișcare a acțiunii penale nu este justificată, nefiind susținută de administrarea unor probe.

”Ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului Dimitrescu Gheorghe din 01.03.2021 se fundamentează, în mod nelegal, exclusiv, pe probe administrate în faza efectuării urmăririi penale in rem.(…) Probele administrate în faza urmăririi penale «in rem» nu au fost readministrate după momentul efectuării în continuare a urmăririi penale, când Dimitrescu Gheorghe a dobândit calitatea de suspect. În consecință, Ordonanța criticată are ca fundament probe cu privire la care inculpatul nu a avut posibilitatea obiectivă de a le contracara, necunoscandu-le”, potrivit contestației.

Rechizitoriul omite orice atribuție a fostului ministru de Externe Teodor Meleșcanu

Conform avocatului, elementele tipice infracțiunii de cumpărare de influență, de care este acuzat Gheorghe Dimitrescu, “sunt cu totul confuz descrise, așa încât este imposibil de înțeles care este modalitatea concretă în care ar fi fost comisă fapta și în ce constă ea, care este acțiunea ce definește elementul material al infracțiunii”.

”Astfel, în sarcina inculpatului Dimitrescu Gheorghe se reține că «a dat» inculpatului Dragnea Liviu foloase necuvenite și o sumă de bani, elementul material fiind în acest caz «darea de bani sau alte foloase», în timp ce în sarcina inculpatului Dragnea Liviu se reține că acesta «a traficat» față de Dimitrescu Gheorghe influența sa față de un înalt funcționar, înțelegând din exprimare că elementul material ar fi constituit din acțiunea de «traficare» (orice ar însemna asta) pe care n-o regăsim ca verbum regens în norma art. 291 Cp”, mai scrie în documentul depus la instanță.

Avocatul susține că în rechizitoriu nu sunt evidențiate, nici măcar generic, atribuțiile și îndatoririle profesionale ale martorului Teodor Meleșcanu, fost ministru de Externe, în legatură cu numirea unei persoane în funcția de consul general. Altfel spus, procurorul nu indică ce anume urma să facă Teodor Meleșcanu, la intervenția lui Liviu Dragnea pentru numirea lui Gheorghe Dimitrescu în funcția de consul și dacă acel act era o îndatorire de serviciu, fără îndeplinirea căreia numirea nu putea avea loc.

Mai mult, arată avocatul, probele din dosar arată că Gheorghe Dimitrescu a ocupat postul cu urmarea a procedurii prevăzută în lege, în urma examinării și aprobării primită de la o Comisie de Examinare alcătuită din cinci persoane, Meleșcanu fiind doar una dintre acestea.

”Împrejurarea că nici una din etapele procedurii de numire urmată de Dimitrescu Gheorghe nu implica – obiectiv – realizarea vreunui act material de către funcționarul public Meleșcanu Teodor și că martorul nu avea în realitate nici o atribuție profesională în materie o confirmă chiar Expozitivul rechizitoriului, unde se arată că Meleșcanu i-a comunicat inculpatului Dimitrescu Gheorghe că el trebuie să-și găsească un post disponibil, că trebuie să-si depună actele și solicitarea de revenire în diplomație la sediul Ministerului Afacerilor Externe, că trebuie să-si pregătească proiectul în vederea susținerii în fața Comisiei. Rechizitoriul nu arată, măcar generic unde în parcursul acestei proceduri trebuia să intervina funcționarul public și ce act – atribuție de serviciu ar fi trebuit să îndeplineasca sau nu pentru a fi justificată intervenția – influența exercitată față de acesta, mai exact care a fost acțiunea concretă întreprinsă de Meleșcanu Teodor ce i-ar fi creat un avantaj, beneficiu lui Dimitrescu Gheorghe. Paradoxal, însă, în cuprinsul Rechizitoriului este relatată o situație factuală din care rezultă fără echivoc că, de fapt, funcționarul public nu avea nici o putere în numirea inculpatului Dimitrescu Gheorghe în funcția de consul”, explică avocatul în cererea depusă la Tribunalul București.

Citește și: Liviu Dragnea îi scria lui Trump că a muncit din greu pentru a deveni „un factor de stabilitate politică și economică”. Interesele pentru care fostul lider PSD trebuia tratat ca ”regizorul” la vizita în SUA (Rechizitoriu)