Fostul premier Viorica Dăncilă dezvăluie ce a făcut CSAT când a avut pe masă dosarul „Roșia Montană”. „L-a aruncat în curtea Guvernului!”
În aceste zile, românii așteaptă cu inima strânsă decizia pe care urmează să o ia Tribunalul de arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Soluționarea Disputelor de Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) de la Washington cu privire la procesul intentat de compania Gabriel Resources pentru stoparea proiectului minier de la Roșia Montană prin care urma să se exploateze minereul aurifer din această zonă.
România riscă să piardă cel puțin 2,2 miliarde de euro dacă firma canadiană va primi o decizie favorabilă, întocmai cerințelor acestora din cererea care stă la baza acestui litigiu declanșat în 2015. Până acum, avocaţii României au susținut că acest litigiu a fost determinat de nematerializarea proiectului minier din cauza eşecurilor proprii ale celor de la Gabriel Resources și că statul român nu are nicio vinovăție. Pe de altă parte, la această oră nimeni nu se mai poate atinge de Roșia Montană, nimeni nu mai poate negocia pe viitor pentru exploatarea zăcământului din acest perimetru, pentru că el a devenit Patrimoniu protejat UNESCO.
A existat un moment important, însă, în 2018, când premierul de atunci, Viorica Dăncilă a pus pe masa CSAT acest dosar. Mai mult, a solicitat amânarea discuției pe cererea de la UNESCO privind introducerea Roșiei Montane în patrimoniul internațional.
„Știam că e un dosar sensibil!”
Viorica Dăncilă a povestit la Gândul Exclusiv, detaliat, cum au stat lucrurile la acel moment.
„În 2018 am fost informată că pe masa UNESCO se află dosarul Roșia Montană. Știam că este un dosar sensibil, știam că există un litigiu legat de această investiție la Curtea de Arbitraj de la Washington și bineînțeles că trebuia să iau măsurile necesare astfel încât să apăr interesele financiare ale statului român. Am chemat imediat ministrul Culturii de atunci, George Ivașcu, și l-am rugat să facă toate demersurile pentru ca acest dosar să se afle în atenția CSAT, având în vedere că în CSAT se aflau toți miniștrii care aveau putere de decizie, toți miniștrii care puteau fi implicați în soluționarea acestei situații, precum și serviciile și președintele României, am considerat că acest dosar, având în vedere că este vorba de un obiectiv național, trebuie discutat în CSAT și bineînțeles, trebuie luată o hotărâre în CSAT. Este adevărat, dosarul a fost pus pe masa CSAT-ului, dar decizia a fost ca acest dosar referitor la Roșia Montană să fie gestionat de către Guvernul României…. Deci, cu alte cuvinte, l-a aruncat în curtea Guvernului.
Era foarte important să luăm decizia corectă. Știam că este un dosar sensibil. Am chemat alături de mine miniștrii Economiei, Finanțelor, Culturii și Justiției, adică Eugen Teodorovici, Tudorel Toader, George Ivașcu și Nicolae Bădălău la acea vreme. Am discutat despre acest dosar. Am chemat și consilieri din partea primului ministru, Andreea Păstârnac. Am chemat specialiști și am luat toate documentele referitoare la acest dosar și toate scenariile posibile astfel încât să luăm hotărârea cea mai bună în favoarea României. Am chemat și avocați, am chemat specialiștii în drept internațional, astfel încât să luăm decizia cea mai bună. Toți au fost de părere că dacă acest dosar, dacă Roșia Montană va fi trecută în Patrimoniul UNESCO, am putea da un motiv în plus pentru câștigarea procesului de către Gabriel Resources. Atunci, am hotărât să cerem amânarea acestui dosar până la rezolvarea litigiului. Am făcut demersurile necesare, am luat legătura cu mai mulți lideri din țările membre ale UNESCO, am făcut un raport în care am explicat de ce cerem amânarea, nu retragerea dosarului, amânarea discutării dosarului după ce acest litigiu va fi soluționat”, a explicat fostul premier.
Cum s-a răsucit pe călcâie UNESCO după trei ani: „Cred că a fost o greșeală!”
Întrebată cine au fost liderii din țările UNESCO cu care a discutat la acel moment, fostul premier Dăncilă a spus că a fost vorba de lideri din țări arabe și țări europene.
„Știu că la acea vreme președintele era din Oman, am discutat cu Omanul. Am discutat cu țări arabe, am discutat cu țări europene, am discutat la nivel înalt și am explicat situația referitoare la acest lucru. Marea majoritate au considerat că este o cerere foarte bine întemeiată și răspunsul lor s-a văzut în faptul că au fost de acord cu amânarea dosarului, cu suspendare a dosarului, cu amânarea până la rezolvarea litigiului.
Acest lucru a fost atunci, în 2018, foarte criticat, cu toate că am încercat și cred eu că am reușit să protejăm interesele financiare ale României, foarte mulți atunci, știți bine, au ieșit în stradă, au făcut demonstrații pentru faptul că nu am fost de acord cu trecerea în patrimoniul UNESCO în acea perioadă. Tot în acel moment, noi ne-am angajat că vom ține în conservare Roșia Montană, lucru pe care deja l-am și făcut. Nu știu ce s-a întâmplat în 2021, pentru că noi am cerut această amânare până la sentința definitivă a Curții de arbitraj de la Washington. În 2021, dosarul a fost din nou pus pe masa UNESCO, a trecut și din 2021, din iulie 2021, Roșia Montană a intrat în patrimoniul UNESCO”, a precizat Viorica Dăncilă.
Ce a urmat se știe. Deși argumentele cu care a venit Guvernul Dăncilă în 2018 pe masa UNESCO au fost luate în considerare și a fost decisă amânarea dezbaterii intrării zonei Roșia Montană sub protecția acestei instituții, trei ani mai târziu, Guvernul Cîțu a obținut această protecție. Cum a fost posibil ca UNESCO să se răsucească și să anuleze astfel propria decizie din 2018?
„Cred că a fost o greșeală și cred că acest lucru s-a întâmplat de foarte multe ori în România, chiar în dosarul Roșia Montană. Faptul că s-au luat anumite decizii și ele nu au fost continuate de premierii următori, a condus de foarte multe ori la pierderea unor lucruri bune pentru România. Eu cred că în 2021 trebuia să meargă pe aceeași linie pentru că nu era linia Guvernului Dăncilă, nu era linia premierului Dăncilă, era o linie de țară care putea să ajute la sentința definitivă a Curții de Arbitraj de la Washington (…) Nu cred că era o mare tragedie dacă se mai amâna până în februarie 2024 când se dădea sentința definitivă. Ceea ce este trist este faptul că deciziile unor foști premieri, deciziile unor oameni, nu vreau eu să spun cine este vinovat, nu am motivarea, nu știu, dar conduc la o sumă foarte mare pe care trebuie să o plătească Guvernul actual, dacă se va lua această decizie și pe care o vor plăti tot românii”, a completat aceasta.
Ce presiune creează suma cerută de Gabriel Resources asupra bugetului național
Referindu-se la gravitatea situației în care ar putea fi pusă România, să plătească companiei canadiene suma exorbitantă cerută în acest litigiu, dar și plata de penalități pe zi în caz de neplată dacă decizia va fi luată în favoarea Gabriel Resources, fostul premier Viorica Dăncilă a confirmat dezastrul.
„În situația în care ne aflăm acum, cu un deficit foarte mare, cu împrumuturi la dobânzi foarte mari pe care le ia România, la faptul că în patru ani România s-a împrumutat cât în 30 de ani, gândiți-vă că o altă sumă care creează presiune asupra bugetului național va constitui un element dezastruos„, a conchis fostul premier.
Ce informări au dat SRI și SIE la Guvern
Revenind la anul 2018, Gândul Exclusiv a vrut să afle de la fostul premier care a fost reacția serviciilor secrete române, SRI și SIE, pe tema Roșia Montană.
„Bineînțeles, dacă am pus pe masa Consiliului Superior de Apărare a Țării, acolo erau și șefii serviciilor și am solicitat și mi-au trimis un punct de vedere. Un punct de vedere în care să cer istoricul litigios sau istoricul, tot istoricul legat de Roșia Montană, al investiției, pentru că dânșii nu puteau să-mi dea un sfat, ce măsură să iau, dar mi-au pus la dispoziție toate datele referitoare la acest proiect legat de Roșia Montană și m-au ajutat să iau un o decizie„, a spus Viorica Dăncilă.
„Dacă va fi o decizie în favoarea Gabriel Resources, vor fi cei care vor deconta!”
Având în vedere averea uriașă a zăcământului de la Roșia Montană, atât aur cât și alte minereuri extrem de valoroase, fostul premier Viorica Dăncilă are propria opinie legată de modul în care ar fi putut evolua altfel lucrurile dacă s-ar fi realizat o exploatare cu cap, benefică pentru România.
„Exploatarea nu trebuia să se facă cu cianuri, noi trebuia să avem o exploatare care să aibă grijă de mediu, să protejeze mediul, dar tehnica a avansat. Puteam ca anumite galerii să le lăsăm în exploatare, iar acest lucru crea și locuri de muncă pentru zonă, crea dezvoltare pentru zonă, dar ne dădea și un raport direct între resurse și dezvoltarea României și cred că acest lucru trebuie luat în considerare, pentru că România are resurse. România are resurse, dar avem nevoie de un program la care lucrez în acest moment astfel încât aceste resurse să fie exploatate în favoarea României și a cetățenilor români”, a explicat Viorica Dăncilă.
În finalul interviului, fostul premier Viorica Dăncilă ne-a dezvăluit că nu a discutat niciodată cu fostul premier Victor Ponta despre subiectul Roșia Montană.
„Nu, n-am discutat cu Victor Ponta, nu am discutat nici cu ceilalți. Eu cred că fiecare dintre foștii prim-miniștri care au fost implicați în acest proiect trebuie să își prezinte argumentele. Eu nu arăt cu degetul către nimeni, nu spun cine a greșit pentru că poate sunt elemente pe care nu le cunosc și atunci aș veni cu o ipoteză greșită. Ceea ce știu sigur este că guvernul actual și cetățenii, dacă va fi o decizie în favoarea Gabriel Resources, vor fi cei care vor deconta!„, a spus fostul premier.
Gabriel Resources deţine 80,69% din acţiunile Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), dezvoltatorul proiectului minier aurifer eșuat de la Roşia Montană, restul capitalului fiind controlat de statul român, prin Minvest Roşia Montană. Compania canadiană acuză încălcarea de către România a tratatelor bilaterale de protejare reciprocă a investiţiilor semnate de autorităţile de la Bucureşti cu Canada şi Marea Britanie. La finalul procesului, statul român a formulat pretenții judiciare cifrate la 60,5 milioane de lei, 2,3 milioane de euro și 2,9 milioane de dolari (circa 16 milioane de euro în total), iar Gabriel Resources cere României cheltuieli de judecată în valoare de 63,8 milioane de dolari.
CITEȘTE ȘI: