Fostul șef al CCR, Augustin Zegrean a explicat pentru GÂNDUL de ce eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, deși nu a fost contestată, are totuși o vulnerabilitate în ceea ce privește constituționalitatea. Nicolae Ciucă nu trebuia să le traseze liberalilor ”vot imperativ”, pentru că asta ar face legea să fie neconstiuțională, susține acesta.
Eliminarea pensiilor parlamentarilor a lansat o amplă dezbatere în spațiul public, în ceea ce privește constituționalitatea legii. Deși există un precedent al eliminării pensiilor parlamentarilor, care a fost declarat neconstituțional, de data aceasta lucrurile stau altfel, iar legea va trece fără a fi contestată, susține fostul președinte Augustin Zegrean. O singură scăpare însă vulnerabilizează constituționalitatea legii, votul impus liberalilor de Nicolae Ciucă, a menționat fostul șef al CCR:
”Anterior a fost atacată pentru un lucru care acum nu mai există. Data trecută au făcut o OUG și au aprobat-o printr-o lege pe care nu au supus-o la vot în ședință comună. Deci a fost o procedură viciată. Pe procedură s-a anulat atunci. Curtea Constituțională a declarat-o neconstituțională pe motive procedurale și pentru faptul că s-a votat cu procedură de urgență, deși nu a cerut nimeni proceduri de urgență. Procedura de urgență este prevăzută în Constituție, dar trebuie să o ceară cel care face proiectul de lege sau care face inițiativa legislativă, dacă nu s-a cerut, nu se putea. Parlamentul nu face de capul lui chestia asta. Deci acum nu asta ar fi motivul. Este un alt motiv.” a explicat Augustin Zegrean care sunt diferențele dintre cele două momente de adoptare a eliminării pensiilor parlamentarilor din punct de vedere al constituționalității.
Cu toate că la votul de luni din Parlament pentru eliminarea pensiilor speciale, procedura a fost respectată, faptul că președintele Senatului le-a spus liberalilor ce să voteze ca să nu-i excludă din partid ar putea crea probleme de constituționalitate asupra legii. Votul liberalilor este extrem de relevant în acest context deoarece ar fi putut face diferența, susține Zegrean:
”L-am văzut aseară pe domnul președinte al Senatului la televizor spunând că le-a transmis deputaților și senatorilor liberali că cel care votează împotrivă va fi exclus din partid. Asta înseamnă vot imperativ, ori Constituția României interzice votul imperativ. Nimeni nu poate să-i dea poruncă unui deputat sau senator cum să voteze, nici măcar cetățenii care l-au votat. Ori el nu este parlamentarul partidului. Este deputatul și senatorul poporului, că poporul votează în partid. Asta este de necombătut” a menționat fostul șef al CCR referitor la greșeala făcută de Nicolae Ciucă.
Augustin Zegrean a îndemnat președinții de partide să nu mai amenințe niciodată parlamentarii că sunt dați afară din partid dacă nu votează, pentru că acesta este un motiv de neconstituționalitate a legii, odată ce aceasta trece de Parlament:
”Rețineți motivul de neconstituționalitate. Să nu mai facă lucrul acesta, să iasă președintele unui partid să spună i-am amenințat că îi dau fără dacă nu votează. Nu se poate așa ceva. Să citească articolul din Constituție unde spune că votul imperativ este interzis” a explicat fostul președinte al Curții.
Întrebat de reporter dacă legea poate fi declarată neconstituțională chiar dacă votul a fost impus doar liberalilor, nu și celorlalte partide, Augustin Zegrean susține că ”e destul asta deoarece fără voturile lor, nu erau destule voturi”.
Deși amenințarea pe care președintele PNL a adresat-o celorlalți liberali, conform căreia aceștia vor fi excluși din partid dacă nu votează eliminarea propriilor pensii parlamentare vulnerabilizează constituționalitatea legii, la acest moment nu are cine să atace legea la CCR, susține Augustin Zegrean:
”Știți că cineva atacă legea la CCR acum? Că n-are cine. Acum nu are cine pentru că 383 de parlamentari au votat pentru și ca să atace la Curte ar trebui 50 de deputați sau 25 de senatori. Partidele care n-au votat nu au atâția deputați, împreună nu au atâția. În faza aceasta poate fi atacată, cerut control de constituționalitate, control apriori, așa se numește el, de către un grup de 50 de deputați sau 25 de senatori. Președinții camerelor, fiecare separat, ori unul, ori altul pot să ceară sesizare, mai poate Avocatul Poporului, poate Înalta Curte de Casație și Justiție și președintele României. Credeți că vreunul dintre aceștia este interesat astăzi să facă o sesizare la Curte?” a menționat ironic fostul președinte CCR, subliniind ideea că eliminarea pensiilor speciale urmează să fie publicată în Monitorul Oficial fără contestații.
Augustin Zegrean a menționat că dacă la acest moment nu are cine să atace legea, ulterior publicării, orice parlamentar care beneficia de pensie va putea să o atace din punct de vedere al constituționalității.
”Dacă astăzi nu atacă nimeni la Curte, după ce se publică orice persoană interesată, deci orice actual parlamentar care beneficiază de pensie, poate să atace în justiție legea și să ceară trimiterea, să facă o excepție de neconstituționalitate pe care s-o trimită la Curtea Constituțională și pe acest motiv nu cred că nu va fi admisă la Curte.
După ce legea se publică, sunt peste 800 de oameni care pot să o atace în justiție” a menționat Augustin Zegrean despre numărul pensionarilor care încasează pensii parlamentare.
”Știți că legea asta a mai fost declarată neconstituțională. Prima dată când s-a dat legea au fost exceptați care nu au avut un mandat complet. O zi dacă-ți lipsea din mandat, nu primeai pensie. Au fost mulți cărora le-a lipsit o zi, două, trei, au fost unii care au fost numiți miniștri și au renunțat la Parlament și nici aceia n-au primit și după alte trei luni au fost demiși și de la minister ș.a.m.d.
Deci a fost un rând de procese cu toți cei care au dat în judecată Parlamentul pentru legea care nu le permitea să primească pensii” a amintit Augustin Zegrean.
Un alt aspect menționat de fostul șef al CCR este că în cazul unei contestări a eliminării pensiilor parlamentarilor, după publicarea în MOF, vor beneficia de bani doar cei care ar face proces, dar că ”dacă se va întâmpla la fel, o să fim o țară care ne vom judeca la nesfârșit”.