Fostul șef SRI Florian Coldea o ACUZĂ pe procuroarea DNA, Mihaela Moraru, care îi instrumentează cazul, că a DISTORSIONAT stenogramele din dosar

Fostul șef SRI Florian Coldea (general în rezervă) a lansat o serie de acuzații grave a adresa procuroarei DNA Mihaela Iorga Moraru, cea care instrumentează dosarul de corupție în care este vizat. Fostul adjunct SRI susține că procuroarea DNA Mihaela Iorga Moraru ar fi trunchiat și distorsionat intenționat stenogramele din dosarul său.

Florian Coldea, fostul șef SRI, a transmis un comunicat de presă, în care a prezentat două exemple de transcrieri ale unor înregistrări despre care susține că ar fi fost distorsionate de Iorga Moraru.

Coldea acuză în comunicat că înregistrările audio făcute de denunțătorul său, Cătălin Hideg ”au fost făcute publice după depunerea denunțului, cu aprobarea tacita a procurorului de caz și al presei cointeresate (în principal instituții media deținute de mogulii care au lansat și întrețin o virulentă campanie mediatică revanșardă împotriva mea).

MESAJ Klaus Iohannis: „Nu populismul și DEMAGOGIA ne vor salva. Așa cum istoria ne-a arătat, pacea și libertatea nu vin niciodată de la Est”

09:29

VIDEO EXCLUSIV Ce să faci la masa de CRĂCIUN ca să scapi de indigestie. Sfaturile unui specialist în nutriție: ”Organismul nu poate gestiona un asalt de calorii”

09:00

Conversațiile despre care Coldea spune că ar fi fost distorsionate de procuroarea DNA

Redăm mai jos conversațiile despre care Florian Coldea susține că ar fi fost distorsionate și trunchiate de procuroarea DNA Mihaela Iorga Moraru

Comunicatul integral al lui Florian Coldea

Comunicatul integral al lui Florian Coldea:

” Având în vedere evoluțiile și maniera de lucru în care se acționează în dosarul cu nr. 52/1/P/2024, precum și continuarea promovării (co)interesate, fără nicio legătură cu realitatea, a unor alegații privind implicarea mea în presupuse activități nelegale, inclusiv cu valență politică / electorală, consider oportună formularea unor precizări (însoțite de dovezi în susținerea acestora).

Am constatat că acțiunile întreprinse de procurorul de caz în cadrul dosarului menționat, începând din 24 mai 2024, când a fost instituită măsura controlului judiciar pe cauțiune, până în prezent, au demonstrat aplicarea unor standarde neconforme în materie de instrucție penală și adoptarea unei atitudini neprincipiale și incorecte, dovedind lipsa de imparțialitate.

Astfel, la data de 15 iulie, am prezentat domnului Procuror-șef al DNA, un memoriu în care am expus argumentat o serie de elemente concrete în susținerea afirmațiilor de mai sus, pentru a dispune măsurile pe care le apreciază oportune în raport cu atribuțiile funcției pe care o deține și legislația aplicabilă în domeniu, în speranța unei urmăriri penale care să se realizeze cu respectarea normelor procesual-penale în vigoare si a prezumției de nevinovăție.

Aspectele incluse în acel memoriu, la care se adaugă și altele noi, au fost (re)confirmate de acțiunile procurorului de caz, care a continuat să tergiverseze accesul la materialele din dosar (aspect confirmat de două ori de către judecătorii de drepturi și libertăți, cu prilejul contestației prelungirii controlului judiciar pe cauțiune), să refuze tacit o serie de solicitări formulate de apărare și să ignore probe depuse de aceasta. De asemenea, a făcut posibilă apariția în spațiul public a unor informații din dosar către presa cointeresată (inclusiv date personale protejate de GDPR, care au generat riscuri de securitate la adresa mea, precum și a membrilor familiei) și, nu în ultimul rând, a încălcat cu bună știință o serie de proceduri judiciare, afectându-mi grav dreptul la apărare.

Noile aspecte constatate în caz fac obiectul unei noi informări a Procurorului-șef al DNA, a Inspecției Judiciare, respectiv a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 (unde a fost depusă plângerea împotriva denunțătorului).

După 5 luni de zile de anchetă cvasi publică, deși urmărirea penală are un caracter nepublic, am constatat următoarele:

– mă aflu prin acest dosar în fața unei disonanțe între efortul susținut (uneori înafara cadrului procedural) al procurorului de caz de a confirma un act de dreptate ce nu are legătură cu realitatea – un fel de vânătoare de vrăjitoare – respectiv adevărul faptic;
– așa-zisa dreptate vizează demonstrarea existenței a ceva ce nu există: statulparalel, construct întreținut deliberat, pentru inocularea percepției publiceprivind existența sa. Astfel, asistăm la o acțiune coordonată între martoruldenunțător, (culmea) procurorul de caz și mass media cointeresată, având ca scopprezentarea constantă, în mod trunchiat, a unor stări de fapt și probe din dosarpentru a crea aparența unor activități infracționale;
– în efortul de realizare a acestui act de falsă dreptate, care are multe lacune /erori de logică, procurorul se bazează doar pe declarația martorului denunțător(condamnat penal în primă instanță) și pe înregistrările făcute de acelașidenunțător (tocmai în scopul formulării și susținerii denunțului), excluzânddeclarațiile / probele inculpaților și martorilor.

Procurorul de caz a acceptat cu usurinta versiunea martorului denunțător, fără a verifica si corobora toate celelalte probe sau apărări ale inculpaților, preluând din conținutul materialelor doar pasaje care i-au convenit și pe care le-a interpretat, într-o manieră excesivă și lipsită de obiectivitate, pentru a construi acuzarea.

În concluzie, o analiză rațională a argumentației procurorului de caz relevă că acuzațiile nu sunt bazate pe dovezi sau pe un raționament logic, ci pe o serie de aspecte trunchiate, scoase din context, și pe presupuneri convenabile, respectiv pe legături cauzale care nu sunt susținute de argumente logice sau factuale, ci sunt interpretate într-o manieră lipsită de obiectivitate, prin recursul la emoție, astfel încât reacția provocată să îndepărteze atenția de la absența dovezilor obiective.

În aceste condiții, consider că acest act de dreptate urmărit de către procuror nu va putea fi validat într-o manieră legală oricât efort s-ar depune, deoarece adevărul este unul singur și doar acesta contează în fața justiției.

Pentru exemplificare, doresc să prezint opiniei publice o situație concretă privind înregistrări puse la dispoziție de denunțător și folosite de către procurorul de caz ca un element probatoriu principal. Dincolo de faptul că acestea au fost făcute publice după depunerea denunțului, cu aprobarea tacita a procurorului de caz și al presei cointeresate (în principal instituții media deținute de mogulii care au lansat și întrețin o virulentă campanie mediatică revanșardă împotriva mea), înregistrările au fost anexate la dosar și au fundamentat acuzațiile care mi se aduc fără ca veridicitatea / autenticitatea lor să fi fost verificată în prealabil. Mai grav, a fost refuzată în mod tacit atât cererea de expertiză formulată de apărare, cât și solicitarea de punere la dispoziția apărării a înregistrărilor.

Toate acestea în condițiile în care a fost tergiversat constant accesul apărării la întregul dosar (în principal la înregistrări și la rezultatelor perchezițiilor informatice) și a fost ignorată depunerea, de către apărare, a unor noi probe care demonstrează indubitabil pe de o parte neadevărurile declarate de martorul denunțător și, pe de altă parte, lipsa de imparțialitate / tendențiozitatea procurorului de caz.”, precizează Coldea în comunicat.

FOTO: Gandul

Citește și:

Florian Coldea se apără cu AROGANȚĂ în fața instanței, susținându-și superioritatea morală și intelectuală / Argumentele aduse de „Generalul Negru”

Noi AUDIERI în dosarul generalilor Coldea și Dumbravă, după ce primarul din Rovinari a recunoscut că a dat sume de bani pentru o pedeapsă mai blândă

Licitația STS pentru cloudul guvernamental, câștigată de o firmă vizată în dosarul DNA al generalilor Coldea și Dumbravă, a fost CONTESTATĂ

Autor

Ruxandra Radulescu

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, și-a început cariera în funcția de redactor la MEDIAFAX și Antena 3. A evoluat în poziția de editor și reporter în cadrul ... vezi toate articolele