Prima pagină » Actualitate » Francezii îşi aleg duminică preşedintele. În România, sunt amenajate secții de votare în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi

Francezii îşi aleg duminică preşedintele. În România, sunt amenajate secții de votare în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi

24 apr. 2022, 08:29, Actualitate

Otilia Serescu

Francezii îşi aleg duminică preşedintele. În România, sunt amenajate secții de votare în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi

Francezii îşi aleg duminică preşedintele. Liderul în exercețiu Emmanuel Macron (44 de ani), cu 27,8% în primul tur, este considerat favorit în faţa contracandidatei sale Marine Le Pen (53 de ani), cu 23,1%. În România, sunt amenajate secții de votare în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi.

UPDATE 13:30 – Prezența la vot în alegerile din Franța, de 26,41% la ora 12:00, mai scăzută decât cea din 2017

rezența la vot în turul al doilea al alegerilor prezidențiale franceze de duminică era de 26,41% până la ora 12.00 (1000 GMT), arată datele Ministerului de Interne, citate de Reuters.

Cifra de participare a fost mai mică decât la aceeași oră în 2017, când a fost de 28,23%, dar mai mare decât în primul tur din 2022, în urmă cu două săptămâni, când a fost de 25,48% până la prânz, scrie Mediafax.

LIVE UPDATE RĂZBOI în Ucraina, ziua 1.398. Ce urmărește Rusia prin atacurile asupra Odesei și de ce este România implicată indirect

07:36

ACTUALITATE 23 Decembrie, calendarul zilei: Se încheie prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească/ Moare Mihail Kalașnikov

07:15

23 Decembrie, calendarul zilei: Se încheie prima călătorie în jurul Pământului efectuată de o navă românească/ Moare Mihail Kalașnikov

Analiștii spun că o prezență scăzută la vot adaugă o notă de incertitudine pentru rezultatul final.

Votul a început la ora 8.00 și se va încheia la ora 20.00, când sunt așteptate primele estimări ale rezultatelor.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Francezii din România îşi aleg duminică preşedintele şi pot să îşi exprime votul în secţii amenajate la Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi.

Respectivele secţii de votare sunt la Ambasada Franţei din Bucureşti, la Institutul Francez din Cluj-Napoca şi la Institutul Francez din Iaşi, scrie Agerpres.

După primul tur de scrutin, care a fost organizat pe 10 aprilie, Ambasada Franţei a transmis că 3.040 de francezi s-au înscris pentru a-şi exprima votul. Dintre aceştia, 1.451 au votat. În total, au fost exprimate 1.435 de voturi, pe lângă 12 voturi anulate şi patru, în alb.

La primul tur, 42,44% dintre votanţii din România l-au ales pe actualul preşedinte, Emmanuel Macron, iar 6,2 %, pe contracandidata sa din al doilea tur, Marine Le Pen.

Emmanuel Macron și Marine Le Pen, doi candidați cu viziuni complet diferite

Francezii sunt chemaţi la urne duminică, 24 aprilie, pentru a-şi alege preşedintele. Liderul în exercețiu Emmanuel Macron (44 de ani), cu 27,8% în primul tur, este considerat favorit în faţa contracandidatei sale Marine Le Pen (53 de ani), cu 23,1%.

Cei doi s-au înfruntat, miercuri seara, în singura lor dezbatere electorală. BBC remarcă, într-o analiză, faptul că alegerea între Macron şi Le Pen reflectă o societate puternic polarizată, cu două viziuni total diferite pentru viitorul Franţei atât pe plan intern, cât şi pe plan extern.

De la imigraţie la abordarea faţă de UE şi NATO, progresistul Emmanuel Macron şi populista de dreapta Marine Le Pen propun alegerea între o Franţă care vrea să rămână deschisă, respectiv o Franţă care să privească mai mult spre interior.

„Prioritate naţională” versus „Reînnoire Totală”

Campania electorală a lui Le Pen, intitulată „Marine, Présidente”, a pus accentul principal pe costul vieţii, după ce problematica a devenit centrul preocupărilor francezilor în contextul pandemiei de COVID-19 şi a războiului din Ucraina.

Programul său are în vedere să facă o „prioritate naţională” din beneficiile sociale acordate cetăţenilor francezi. După un avans semnificativ în sondaje, ea le transmite susţinătorilor că victoria sa n-a fost niciodată atât de aproape.

De cealaltă parte, Macron îşi cheamă la vot susţinătorii sub sloganul „Nous Tous” („Noi toţi”). După un prim mandat de cinci ani, oferta prin care încearcă să atragă votanţii de stânga, dar şi de cei ai dreptei tradiţionale, este „reînnoirea totală”.

alegeri emmanuel macron franta marine le pen romania