FRAUDĂ alimentară: Brânzeturi false și pesticide. Cum sunt PĂCĂLIȚI românii în piețe și supermarketuri

Românii sunt tot mai preocupați de calitatea produselor pe care le consumă, căutând în supermarketuri și piețe variante bio, considerate mai sănătoase. Însă, realitatea din teren este adesea diferită de așteptările consumatorilor.

Multe dintre produsele etichetate ca bio sau naturale s-au dovedit a fi doar pe hârtie, iar comercianții, în special samsarii, se revoltă atunci când sunt întrebați despre autenticitatea acestora. Autoritățile recunosc că măsurile actuale sunt insuficiente pentru a combate eficient acest fenomen alarmant, potrivit Realitatea Plus.

Impactul asupra sănătății

Frauda alimentară a devenit o problemă tot mai acută în România. Într-un context în care prețurile mici sunt adesea prioritizate în detrimentul calității, consumatorii riscă să achiziționeze alimente care le pot afecta sănătatea. Specialiștii subliniază că anumite ingrediente pot nu doar să agraveze problemele existente de sănătate, dar și să provoace altele noi.

Pesticide și aditivi

Una dintre cele mai frecvente probleme este utilizarea excesivă a pesticidelor în fructe, legume și verdețuri. În plus, unele brânzeturi vândute nu conțin deloc lapte, ingredientul principal, iar tarabele piețelor sunt adesea umplute cu brânzeturi neetichetate sau falsificate.

Dănuț Pale, vicepreședinte ANSVSA, a semnalat cazuri în care produsele etichetate ca brânză de vacă nu conțineau nici măcar lapte de vacă, ci erau fabricate din produse vegetale sau ulei de palmier.

„Am avut situații în care au declarat că e brânză de oare și era brânză făcută din lapte de vacă. Sau au fost situații unde nu am găsit laptele deloc și erau din fel de fel de produse vegetale.  Am găsit produse și din ulei de palmier”, a spus Dănuț Pale, vicepreședinte ANSVSA.

Importanța verificării datelor de identificare a producătorilor

Sorin Mierlea, președintele Asociației InfoCons, atrage atenția asupra importanței de a verifica datele de identificare ale producătorilor. Dacă un producător care vinde brânză de capră începe să vândă brânză de oaie, este un semnal că ar putea fi vorba de o practică incorectă.

„Se regăsească datele de identificare ale producătorului și ce poate să comercializeze. Dacă scrie că doar brânză de capră este ca producător și el vinde brânză de oaie, înseamnă că acolo este ceva care nu este în regulă”, spune acesta.

Pe fondul acestor probleme, medicii subliniază că industria alimentară tinde să prioritizeze producția în masă și costurile reduse în detrimentul calității.

Noi facem acum industrial mâncare ca să fie cumpărată și să fie vândută. Și atunci mâncarea, ca indicație la producător, e să fie ieftină, să fie gustoasă, a spus medicul Doru Negru.

Măsuri

În răspuns la aceste provocări, inspectorii sanitari pregătesc sancțiuni mai severe, pentru a combate frauda alimentară, ce vor ajunge până la 70.000 de lei.

Sursă video: Realitatea Plus

Sursă foto: Shutterstock