EXCLUSIV VIDEO | Frica și anxietatea în contextul războiului și al cutremurelor. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu: ”Dacă îi lași în plata lor, oamenii pot avea o suferință care va fi urmată de sechele”

Se împlinește un an de când Europa trăiește sub stresul atrocităților unui război declanșat sub denumirea de “operațiune specială” de către Vladimir Putin pe teritoriul Ucrainei. Invazia trupelor ruse a adus zeci de mii de morți și răniți, locuințe, spitale și școli puse la pământ, milioane de refugiați, familii separate, durere, lacrimi și neputință.

Conflictul armat dintre ruși și ucraineni declanșat în 24 februarie 2022 a devenit un alt factor de stres major, după doi ani de restricții din pandemia de coronavirus. Din ce în ce mai multe voci vorbesc despre o posibilă extindere a acestui conflict, iar președintele ucrainean susține că o alianță a Rusiei cu China ar duce chiar la al Treilea Război Mondial. În tot acest timp, imaginile ororilor războiului produc îngrijorare, teamă, anxietate.

Peste acești factori de stres s-au adăugat cutremurele devastatoare din Turcia și Siria, care au îngropat sub ruine zeci de mii de oameni și au lăsat pe drumuri milioane. Au urmat cutremurele din România, zona Olteniei trăiește sub teroarea sutelor de replici ale unui cutremur cu magnitudine 5,7, încă inexplicabil pentru specialiști.

Psihiatrul Gabriel Diaconu a explicat într-un interviu la GÂNDUL EXCLUSIV cum ar trebui gestionate aceste situații, toată această realitate care poate genera o serie de afecțiuni.

”În preajma oamenilor care se tem trebuie să vină accesul la servicii”

În cazul cutremurului din Turcia, psihiatrul Gabriel Diaconu spune că oamenilor – mulți dintre ei speriați după ce au văzut imaginile cu clădirile prăbușite, sub care au rămas îngropați zeci de mii de copii, părinți și bunici – ar trebui să li se spună că astfel de dezastre naturale sunt extrem de rare.

După astfel de seisme, care pot produce o teamă profundă, ar trebui să vină specialiști care să explice cum se ajunge la astfel de situații, ce efecte pot fi și ce măsuri de siguranță există. Mai mult, ar trebui să existe servicii de terapie, care să fie puse la dispoziția oamenilor care, sub șocul unor astfel de calamități,  ajung la anxietăți, la depresii și insomnii.

Altfel, dacă oamenii sunt lăsați să imagineze contexte în care este puțin probabil să ajungă, să proiecteze urmări care pot produce anxietate în formă continuată, suferința lor poate produce multe alte sechele, spune medicul psihiatru.

„Cutremurul din Turcia este un fenomen atât de rar, atât de excepțional, încât ar putea fi pusă la muncă statistica, acum, că s-a săvârșit. Este mult mai puțin probabil să se întâmple. În preajma oamenilor care se tem, ar trebuie să vină educația, ar trebui să vină accesul la servicii, care ar trebui să fie rapid.

Oamenii, dacă îi lași în plata lor, o să aibă o suferință care va fi urmată de anumite sechele, de anxietăți, depresie, insomnii. România, oricum nu stătea foarte bine la capitolul ăsta nici înainte de Turcia sau înainte de Ucraina.

E păcat că în anumite momente ale vieții ne îndreptăm atenția pe anumite politici de sănătate publică, inclusiv prevenție la cutremure, la nivel de infrastructură vorbesc, că nu prea poți să previi în rest. Asta spune ceva despre cât de sănătoasă este administrația noastră centrală și locală, despre cât de sănătoasă este cultura și comunitatea noastră vizavi de astfel de lucruri.

De vreo 30 de ani cârpim, de 30 de ani, mari proiecte de mare anvergură au tot fost evitate, pentru că politica noastră a fost una cu felii foarte subțiri «de parizer și de cașcaval». Sunt puține mandate care au avut continuitate pe mari proiecte de țară”, a spus Gabriel Diaconu.

“Cultura sănătății nu se reduce la crema de gălbenele și un pic de rivanol”

Despre spitale regionale moderne se vorbește din 2005. Guvernele au venit, au promis și au plecat fără a demara vreo lucrare. Între timp, multe dintre spitalele din România funcționează în clădiri vechi de zeci de ani, insalubre, unde viața pacienților este pusă în pericol pentru că oricând se poată întâmpla o tragedie, de la infecțiile nosocomiale la incendii și prăbușire în caz de cutremur.

În cazul unui război sau în urma unui cutremur devastator, România ar face cu greu față unui număr foarte mare de pacienți. Medicul psihiatru Gabriel Diaconu, care este de un an și consilier al ministrului Sănătății, Alexandru Rafila, spune că pentru a schimba ceva, trebuie să existe un interes mai mare pentru sănătate.

“Când ai oameni maturi într-o organizație și care au venit pe un mandat inițial scurt, la care după aia se prelungește foarte repede, o să aducă discuția: bun, de fapt, ce facem noi aici? Ce facem cu sutele de spitale, că statisticile acestea au devenit de interes acum? Dar ele erau larg cunoscute. Nu decontăm niciodată.

Dar de ce cel dinainte n-a făcut asta? De ce cel care a ocupat poziția aia nu s-a ocupat? Din simplul fapt că aveam mintea, ochii și interesul în altă parte și niciodată n-a fost un interes holistic pentru sănătate.

Mi se pare că e un pic redundant acum ca lumea să își ridice poalele în cap cu privire la sănătate. Hai să ne uităm mai atent și câți bani am dat pe sănătate, și câți bani dau românii pe sănătate, și în ce fel administrația locală se îngrijește de sănătatea.

În ce fel își doresc oamenii să aibă o cultură a sănătății în țara lor? Pentru că, pentru român, cultura sănătății se poate reduce la crema de gălbenele și la faptul că dai cu un pic de rivanol dacă te-ai julit în sârmă.

Să mergi pe un plan lung nu înseamnă doar să dai bani, înseamnă să dai spirit, înseamnă să dai curaj, înseamnă să chemi oameni să vină să lucreze înapoi. Înseamnă să asanezi domeniul încât să le dai o demnitate a meseriei”, a mai spus Gabriel Diaconu.

”Harababura competențelor face foarte rău României”

Mesajul pe care îl dă medicul psihiatru Gabriel Diaconu oamenilor care se simt îngrijorați, anxioși din cauza războiului de la graniță și de posibila lui extindere, a cutremurelor și a altor factori cotidieni de stres este acela de a vorbi cu oameni de specialitate care le pot oferi răspunsuri avizate.

Ar trebui să se uite mai atent la locul în care locuiesc. Ar trebui să vorbească, dacă se poate, cu oameni care sunt de meserie și care le pot da răspunsuri. Harababura competențelor cred că face foarte rău României

M-am bucurat să văd, de exemplu, oameni de la Institutul Fizicii Pământului, care deodată au ieșit și au vorbit. M-am bucurat să văd seismologi, chiar dacă nu erau foarte exersați în retorica publică, să vină și să pună o brumă de educație.

Foarte mulți oameni, când a venit cutremurul, au fugit de panică, s-au aruncat pe geam, dar foarte puțin au fugit la bibliotecă să ia o carte de geologie. Acesta este adevărul”, a mai spus medicul psihiatru.

CITEȘTE ȘI:

VIDEO | Ce au aflat seismologii INFP după analiza valului de cutremure din Gorj. ”Din aproape 1.000, doar 15 au avut magnitudine peste 3,5 și au fost simțite. Vor mai fi seisme destul de multe” 

EXCLUSIV VIDEO | Predicția unui cutremur, mit sau realitate? Seismologul Bogdan Enescu: „Cu tehnicile și cunoștințele de acum, și estimările pe termen lung au incertitudine foarte mare”

EXCLUSIV VIDEO | S-ar fi produs cutremurele din Oltenia fără cele din Turcia? Seismolog român din Japonia: „Au adăugat o picătură acolo și zonele au alunecat mai devreme”