Frontex suspendă operațiunile din Ungaria. Guvernul maghiar nu respectă o decizie a Curții de Justiție a UE (CJUE)

Instanța superioară a UE a decis că procesele de azil ale Ungariei încalcă legislația UE. Frontex a suspendat operațiunile în Ungaria în urma unei hotărâri pronunțate de instanța superioară a UE cu privire la practica țării de a forța migranții să meargă în Serbia, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al agenției de frontieră a UE.

Frontex a decis să suspende activitățile operaționale din Ungaria

Un purtător de cuvânt al agenției UE a confirmat că operațiunile Frontex nu se pot desfășura decât dacă este respectată legislația europeană.

„Pot confirma că Frontex a decis să suspende activitățile operaționale din Ungaria”, a spus purtătorul de cuvânt. „Eforturile noastre comune de a proteja frontierele externe ale UE pot avea succes numai dacă ne asigurăm că cooperarea și activitățile noastre sunt pe deplin conforme cu legislația UE.”

Anunțul Frontex a fost salutat de ONG-uri, inclusiv de Comitetul maghiar de la Helsinki, un ONG pentru drepturile omului care face campanii pentru migranți și solicitanți de azil care au fost opriți la frontieră. „După mulți ani de culegere de probe, litigii, advocacy, am reușit să realizăm acest lucru”, a declarat ONG-ul într-un tweet.

Forumul consultativ al Frontex privind drepturile fundamentale, un organism care reunește instituțiile UE și organizațiile societății civile pentru a consilia agenția, a solicitat de mult timp acțiuni împotriva Ungariei. Într-un raport din 2016, a recomandat că „sprijinul operațional la frontiera maghiară-sârbă trebuie să fie condiționat de faptul că Frontex este convins că persoanele care sosesc la acea frontieră sunt înregistrate în mod corespunzător” și „nu sunt returnate sumar în Serbia, iar cazurile de abuz și violența sunt investigate într-un mod independent și imparțial. ”

„Până când acest lucru poate fi garantat, Forumul Consultativ a recomandat directorului executiv să ia măsuri imediat … și să suspende activitățile operaționale la frontiera maghiară-sârbă.”

Frontex însuși a fost recent acuzat că a participat la acțiuni împotriva migranților.

În octombrie, mai multe mijloace media au publicat rapoarte care susțineau implicarea Frontex în operațiuni de retragere la granița maritimă greco-turcă, susținând că refugiații și migranții sunt forțați să iasă din apele UE. OLAF, agenția antifraudă a UE, investighează Frontex pentru a verifica, printre altele, dacă procedurile agenției au fost încălcate. Frontex a negat întotdeauna aceste acuzații.

Joi, miniștrii de Interne ai UE se vor aduna pentru o întâlnire informală, virtuală, în care vor discuta despre migrație și o propunere de reformare a sistemului de azil al UE, prezentată de Comisie în septembrie anul trecut. Această propunere nu a reușit să obțină sprijin în întregul bloc comunitar, la fel ca orice altă încercare de reformă de la criza migrației 2015-2016. Și, deși UE nu poate găsi un acord cu privire la migrație, acuzațiile de fortare continuă să crească.

Luna trecută, o un raport de 1.500 de pagini, compilată de rețeaua de monitorizare a violenței la frontieră (BVMN), a documentat sute de fortări ilegale ale autorităților de la frontierele externe ale Europei.

Întrucât blocul comunitar nu poate să-și reformeze politica de azil, „respingerile au devenit din ce în ce mai mult politica de migrație a multor state membre”, s-a plâns un oficial al UE.

Frontex a mai anunțat că va trimite joi 20 de agenți la frontiera româno-sârbă.