Gabriel Bulumac, director la POȘTA ROMÂNĂ: “Mai rea decât decizia proastă este lipsa oricărei decizii” (ADVERTORIAL)

La etajul unu al Fabricii de Timbre, sucursală a Poștei Române, intri doar cu cartelă de acces. Acolo lucrează vârful de lance al printului din România: linia de tipar digital color produsă de Canon și cea de împlicuire. Sunt considerate investiții – bijuterie ale Poștei, extrem de valoroase. Au costat aproape 6 milioane de lei și, în scurt timp, au săltat considerabil veniturile Fabricii de Timbre și numărul de clienți.

Linia de tipar este îngrijită ca la farmacie: praful este ținut departe, iar temperatura rămâne 22 de grade, indiferent de anotimp. Apa folosită este purificată printr-un sistem de filtre. Cel mai mare câștig, însă, este că această mașină suportă nenumărate tipuri de hârtie, indiferent de gramaj. Plus, viteza. Superioară oricărui utilaj clasic cu toner.

Când Poșta Română a tipărit primele carduri de energie, cele două linii au țăcănit continuu, fără pauză. Până seara, toate cardurile menite să ajute familii vulnerabile din câteva județe erau gata tipărite și puse în plicuri. În alte câteva zile erau tipărite și împlicuite și restul cardurilor pentru întreaga țară. Aproape 2 milioane de vouchere au ajuns la 21% dintre românii amenințați de sărăcie. O cifră uriașă.

ACTUALITATE Cât costă o călătorie cu celebra Mocănița din Maramureș. Parcurge 21 de kilometri, iar călătorii au o masă inclusă

21:32

EXTERNE Finlanda a CONFISCAT o navă „fantomă” a Rusiei care ar fi AVARIAT un cablu submarin de alimentare electrică din Marea Baltică

20:52

Antreprenor la 20 de ani

Fără investiția în linia de tipar și în cea de împlicuire, proiectul cardurilor de energie poate că n-ar fi existat astăzi. Nu în forma asta sau, cu siguranță, Poșta Română n-ar fi avut capacitatea să-l producă cu propriile resurse, de la A la Z.

Artizanul acestei investiții este Gabriel Bulumac, directorul Departamentului Clienți și Vânzări al Companiei Naționale Poșta Română. El este cel care a insistat în Companie că unitatea tipografică e musai să fie retehnologizată.

Venit din mediul antreprenorial, a ajuns directorul Fabricii în 2020 și, mărturisește el, i-a picat dragă Fabrica, imediat cum a intrat pe poartă. Printre poștași i se spunea “Bastilia Poștei”, dar pentru Gabriel era adevărat miraj. Îl fascina totul: tipografia veche, Tezaurul de Timbre vechi de o secol, tipăriturile și printurile, felul cum a rezistat Fabrica timp de 150 de ani, poveștile din ea și, în fine, “familia” – adică angajații sosiți aici în tinerețe și ajunși, acum, la anii de pensie.

“Mie nu mi-a fost niciodată greu să fac muncă de manager, să închei contracte, să negociez o afacere sau să coordonez echipe. Lucrurile astea mi-au venit întotdeauna mănușă pentru că asta fac de 20 și ceva de ani. Eu am învățat antreprenoriat de la tata. Tatăl meu a fost unul dintre curajoșii primului val de comercianți din România postdecembristă și, timp de 20 de ani, muncind clipă de clipă, a ridicat la Alexandria una dintre cele mai mari societăți de distribuție din sudul țării. Nu singur, ci împreună cu familia”, povestește Gabriel Bulumac. De dragul antreprenoriatului a lăsat facultatea de Chimie Industrială de la Politehnică. În anul doi a simțit că adevărata lui chemare este nu chimia, ci businessul. Facultatea a reluat-o mai târziu, dar de data asta a ales managementul.

Fabrica de Timbre și o poveste de succes: cutiile de carton

Înapoi, la Fabrica de Timbre. Folosind tot ce a învățat în cei 20 de ani de afaceri, a reușit să crească rapid veniturile fabricii, numărul și valoarea contractelor, să inducă un flux proaspăt de lucru, să sudeze echipa și, în general, să scoată unitatea din amorțeala în care intrase de cel puțin 30 de ani.

Dacă înainte toată lumea avea impresia că Fabrica de Timbre produce doar timbre și nimic altceva, acum piața știe că găsește aici toate produsele unei tipografii adevărate și a unei linii de print la fel de bune: ziare, pliante, plicuri, cărți de mic tiraj, agende, calendare, cărți de vizită, ilustrate, etichete, diplome, certificate și multe altele. Și mai sunt: servicii de DTP, machetare, culegere de text, procesare și imagine și…. cutii.

Proiectul “cutii de carton” este creația lui Gabriel Bulumac – în speță, simple ambalaje de colete, mici și mari, toate cu sigla Poștei Române. Nimic special, ai zice. Ei bine, cutiile acestea se vând ca pâinea caldă la oficiile poștale. Au devenit unele dintre cele mai dorite produse, la ghișee. Când nimeni nu-și imagina că poți da lovitura cu simple cartoane, Gabriel Bulumac a pariat, instinctiv, pe cutii: “Poate-i greu de crezut la prima vedere, dar aceste cutii sunt o line de business în sine. Și una destul de bună. Cu o investiție relativ mică pentru început, câteva zeci de mii de euro, am avut un profit excelent producând aceste simple cutii de ambalaje și investiția s-a amortizat rapid, chiar din primul an”.

 Contracte pentru servicii poștale integrate, noutate la Poșta Română

 Din ianuarie, Poșta Română a început reorganizarea Administrației Centrale. Marea țintă, spune Valentin Ștefan, directorul Companiei, este modernizarea și reformarea profundă a Poștei, cu tot ce are ea mai bun: oameni, servicii și logistică.

Primul pas a fost să transforme departamente vechi în structuri moderne, apoi să aducă manageri noi și entuziaști care să le conducă. Printre ei a fost și Gabriel Bulumac, desemnat director al Departamentului de Clienți și Vânzări. În numai două luni a reușit să câștige câteva licitații pentru produse poștale integrate, la prețuri foarte bune pentru Companie.

“Dacă până acum câștigam licitații doar pentru serviciile poștale de distribuire a corespondenței, pentru că Poșta doar atât putea oferi, de data aceasta, pentru prima dată, am putut licita cu oferta de servicii poștale integrate: adică tipărire, insert în plicuri și distribuire. Și asta, grație investiției de astă vară de la Fabrica de Timbre. Aceasta este noutatea licitațiilor pe care le-am câștigat recent și de care suntem cu toții mândri. Și, de fapt, eu și colegii mei asta intenționăm: să avem cât mai multe contracte de servicii poștale integrate. Nu doar că este un business bun pentru noi, dar în acest fel reușim să îi ajutăm cu timpi mai scurți pe clienții care au nevoie de trimiteri masive de documente”, ne explică Gabriel Bulumac.

Mananger pentru scăderea tarifelor prin EMS între România și Moldova 

Cel mai recent proiect al său este “acordul bilateral dintre Compania Națională Poșta Română și Întreprinderea de Stat Poșta Moldovei”, semnat săptămâna trecută. Sună tehnic, dar ideea este simplă și de mare interes pentru antreprenorii români și moldoveni: în scurt timp vor plăti tarife mai mici pentru mărfuri și documente livrate prin EMS (un fel de poștă rapidă internațională).

“Aici avem un potențial de comerț uriaș, pentru ambele țări, prin acest produs de curierat foarte bun, care este EMS-ul. Pentru că, pe de o parte,  platformele de e-Commerce din România sunt extrem de interesate de o nouă piață, care este cea a Moldovei. Iar pe de altă parte, antreprenorii din Republica Moldova pot fi listați foarte bine în aceste platforme de e-Commerce. Vedeți, păstrez permanent pe biroul meu de la Poștă un mic glob pământesc care se învârte continuu. Îl țin acolo să nu uit câteva lucruri: că fiecare trebuie să ne facem partea noastră acolo unde ne aflăm pe pământ, cât de multe oportunități ne oferă lumea asta în care trăim și cât de important este pentru Poșta Română să se mufeze la toate aceste șanse de a deveni hub logistic pentru partea aceasta a Europei”, mai spune directorul Departamentului Clienți și Vânzări.

A vizitat Chișinăul de mai bine de zece ori și de fiecare dată se simte ca acasă. Cu toate acestea, antreprenorul din el vede întotdeauna mai mult decât “poezia” dintre români și moldoveni: vede business, vede cifre, parteneriate și contracte, șanse și conexiuni. Și provocarea cea mare pentru el este cum să le unească pe toate astea, ca să obțină un puzzle din care toată lumea are de câștigat: ambele poște, ambele țări, clienții persoane fizice și antreprenorii de pe ambele maluri de Prut.

Gabriel Bulumac: “Greșelile sunt firești, sunt parte din jocul economiei, fără ele nu creștem”

Anii de antreprenoriat acasă, la Alexandria, și cei de management în Poșta Română i-au oferit câteva lecții valoroase: “Una este aceea că mai rea decât o decizie proastă este lipsa oricărei decizii. Alta este lecția că, de fapt, greșelile sunt firești, sunt parte din jocul economiei și trebuie să ni le permitem; fără ele nu creștem. La fel și insolvența – pe ea construiești mai departe cu absolut tot ce ai învățat până atunci. Vă spun că și noi am intrat în insolvență cu afacerea de familie. Dar faci o evaluare și mergi mai departe”.

Mai valoroase decât toate acestea îi sunt, însă, lecțiile primite direct de la tata: ambiția și asumarea. Lipsa fricii și puterea de a accepta totul, orice s-ar întâmpla.