GALERIE FOTO. Cum arată avionul închiriat de Klaus Iohannis pentru a merge la Adunarea Generală a ONU din SUA
Președintele Klaus Iohannis zboară duminică la New York, pentru a participa la Adunarea Generală a ONU, la bordul unui avion de la Global Jet Luxemburg.
Aeronava este una de tipul Bombardier Global 6000 și poate transporta maximum 13 pasageri.
Președintele va pleca de la de la Sibiu spre aeroportul Teterboro de lângă New York (SUA) pentru a participa la Adunarea Generală a ONU.
Cum arată avionul închiriat de președintele Klaus Iohannis pentru a merge la Adunarea Generală a ONU din New York
Zborul va dura aproape 9 ore
Pentru confortul pasagerilor, scaunele din acest avion pot fi convertite în trei paturi de o singură persoană și un pat dublu.
În ultimii ani, președintele a mai zburat în SUA cu avioane similare acestuia, dar produse de Gulfstream și Dassault, închiriate tot de la Global Jet Luxemburg”, scrie pagina Boarding Pass.
Nu e prima dată când șeful statului zboară cu o aeronavă închiriată. Vezi aici cu ce a călătorit către America de Sud și Japonia, în primăvara acestui an.
Cum a ajuns Iohannis să meargă cu avioane închiriate
Ulterior, în urma mai multor dezbateri în media, Administraţia Prezidenţială a explicat cum s-a ajuns la o astfel de decizie.
„Lipsa unei aeronave dedicate transportului aerian al demnitarilor de nivel înalt generează probleme operaţionale, ineficienţă economică şi mai ales prejudicii de imagine pe plan extern”, a transmis instituţia, la solicitarea News.ro.
„Precizăm că această activitate se realizează în baza unui contract de prestări servicii pentru executarea zborurilor speciale, încheiat în conformitate cu prevederile Regulamentului privind organizarea, pregătirea şi executarea zborurilor speciale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 755/1998, cu modificările şi completările ulterioare”, a transmis atunci Administraţia Prezidenţială, explicând că detaliile zborului, costul acestuia şi ruta sunt clasificate, potrivit legislaţiei în vigoare.
De ce s-a renunțat la avionul prezidențial de la Tarom
În 2013, tensiunile între Guvern și Președinție crescuseră după ce Victor Ponta anunțase, în contextul discutării bugetul de stat, că și la Administraţia Prezidenţială urmau să se facă reduceri.
„Faptul că ditamai avionul stă pe pistă câte trei zile să se plimbe preşedintele la Bruxelles, la Consiliul European… La noi se închiriază de la Tarom ditamai avionul pentru preşedinte şi câţiva din jurul lui”, spunea Ponta în urmă cu aproape un deceniu.
Datele Guvernului referitoare la costurile aferente deplasărilor externe ale președintelui și premierului arătau atunci că „achiziționarea unei aeronave speciale ar fi mai eficientă din punct de vedere financiar decât soluția de închiriere”.
Au urmat, în februarie 2013, declarațiile lui Relu Fenechiu, atunci ministru al Transporturilor, care au adus România în situația de a nu mai avea avion prezidențial. Fenechiu spunea că Tarom ar trebui să renunțe la aeronava prezidențială Airbus A 310, deoarece produce companiei pierderi anuale de 7 milioane de euro.
Bugete de milioane de lei anual pentru deplasările externe ale președintelui
Șeful statului și delegațiile sale zboară cu avioane private închiriate, dar nici Administrația Prezidențială și nici Guvernul nu vor să spună care sunt sumele plătite pentru aceste deplasări, invocând acte normative care reglementează regimul de curse speciale.
În iulie 2022, Administrația Prezidențială a refuzat să spună cât a costat avionul privat cu care s-a deplasat președintele Klaus Iohannis la summit-ul NATO de la Madrid, argumentând că, fiind vorba de zboruri speciale, aceste documente sunt clasificate în integralitate.
La începutul mandatului lui Klaus Iohannis, în 2015, când președintele s-a deplasat la Bruxelles cu o aeronavă Challenger 300, închiriată de la compania Toyo Aviation, șeful cancelariei prezidențiale de atunci, Dan Mihalache, spunea că acea deplasare a costat 140.000 de lei pentru avion, faţă de cei 400.000 de lei pe care i-ar fi plătit pentru închirierea unei aeronave Tarom.
Pentru 2022, Klaus Iohannis are deplasări externe bugetate de 5,6 milioane de lei – deci peste 1,142 milioane de euro, la cursul BNR din prezent -, care pot ajunge sau chiar depăși creditele de angajament de 8,1 milioane de lei, conform bugetului inițial al Administrației Prezidențiale, publicat de Palatul Cotroceni.
În 2021, Administrația Prezidențială bugetase inițial cheltuieli pentru deplasări externe de 4,240 milioane de lei, ce puteau crește (cu credite de angajament) până la 4,946 milioane de lei, dar, la bugetul final, au ajuns la 7,972 milioane de lei.
Un alt exemplu vine din primul an plin în funcție al lui Klaus Iohannis, 2015, când a plecat prima dată din țară în ianuarie, bugetul inițial, de 4,920 milioane de lei pentru deplasări externe ajungând, în forma finală, rectificat, la 8,510 milioane de lei. Gândul scria, la începutul acelui an, că bugetul propus nu ar ajunge decât până în august sau septembrie și că diferența ar urma să vină la rectificarea bugetară.
Citește și:
FOTO | Cum arată avionul cu care a călătorit președintele Klaus Iohannis în Asia