Gândul Euro Industry Summit | Cristian Bușoi: Trebuie să ne conectăm mai mult la trendurile europene, să profităm de oportunitățile care ni se deschid

Planurile și provocările României trebuie auzite de reprezentanții instituțiilor europene, iar noi trebuie să înțelegem mai bine oportunitățile pe care finanțările și legislația europeană le pot aduce industriei românești.

Acestea sunt concluziile dialogului cu reprezentanții unor companii de forță și factori decidenți – miniștri, parlamentari – prezentate de europarlamentarul Cristian Bușoi, președinte ITRE, în cadrul conferinței  „Gândul Euro Industry Summit”.

„În calitate de președinte al Comisiei de Industrie, Cercetare și Energie din decembrie 2019, am fost printre cei care am militat pentru o politică industrială mai ambițioasă și mai ancorată în realitate la nivelul Uniunii Europene. Cred că în Comisia ITRE s-a vorbit pentru prima dată de un Industrial Deal, Acord industrial european, care să completeze, care să se adauge Pactului verde – European – Green Deal, o inițiativă extrem de ambițioasă, necesară, dar care trebuie totuși mai bine adaptată realităților din acest moment”, a afirmat Cristian Bușoi.

POLITICĂ Crin Antonescu, posibil candidat PSD – PNL la prezidențiale, a fost președinte INTERIMAR al României și a dispărut 10 ani din viața publică

15:56

ULTIMA ORĂ PSD și PNL au convocat, separat, ședințe cu șefii de partide, duminică seara, după consultările de la Cotroceni

15:55

”Situația în Uniunea Europeană nu este una foarte roză în acest moment. Din păcate, după pandemie și după criza prețurilor mari la energie – care s-a mai domolit în ultima perioadă, evident și datorită problemelor generate de războiul din Ucraina, de invazia ilegală a Ucrainei -, am putut vedea închideri de capacități de producție în unele țări europene, o anumită reducere a producției, mai ales în Germania, dar nu doar în Germania, capital care pleacă din Uniunea Europeană către alte zone, oameni care pleacă. nu doar din România.  Și sigur, a fost o discuție foarte potrivită despre capitalul uman, pentru că aici Uniunea Europeană are o mare problemă în ceea ce privește asigurarea competitivității”

Cristian Bușoi

În aceste condiții, este nevoie de investiții masive, mai ales că Uniunea Europeană și-a propus o țintă ambițioasă, anume de a deveni neutră din punct de vedere al emisiilor de carbon.

“Ținta anului 2050, decarbonizarea economiei europene, sistemul energetic, sistemului de transport, industria agriculturii și cea anunțată pentru 2040 de 90% de reducere a emisiilor față de 1990, ținte extrem de ambițioase, înseamnă provocări importante pentru anumite industrii, mai ales pentru industriile energo-intensive, înseamnă nevoia de investiții masive, bani pe care Uniunea Europeană și țările membre nu-i au în acest moment. De asemenea, au nevoie de creșterea producției de electricitate și, evident, de reducerea prețului, de ducere a prețului către o zonă mult mai rezonabilă”, a completat europarlamentarul român.

Majoritatea marilor companii europene care au semnat declarația de la Anvers sunt companii energo-intensive (energy intensiv industries) și una dintre marile provocări pe care le reclamă și care sunt reale este tocmai prețul mare la energie, în general, la electricitate, în special, dacă este să comparăm situația din Europa cu Statele Unite ale Americii sau cu unele țări asiatice, principalii competitori la nivel global.

„Vedem că începem să avem unele probleme în ceea ce privește competitivitatea”

În 2020 Uniunea Europeană a prezentat strategia industrială, în care se propune concentrarea pe tranziția dublă, cea legată de Green Deal,  decarbonizare, și cea legată de transformarea digitală, pentru a genera competitivitate.

“Și aici, Uniunea Europeană nu este doar în urma Statelor Unite ale Americii, din păcate, putem spune că este și în urma unor țări din Asia și chiar în competiția cu China. Vedem că începem să avem unele probleme în ceea ce privește competitivitatea”, a precizat Bușoi.

În 2021, strategia industrială a fost upgradată, odată cu declanșarea pandemiei.

“Lumea s-a transformat și Europa a descoperit că avem probleme cu lanțurile de aprovizionare, că avem probleme cu materiile prime, că avem probleme cu funcționarea pieței interne și că o parte din cele 14 mari ecosisteme industriale ale Uniunii Europene nu funcționează așa cum ar trebui să funcționeze în caz de criză, nu sunt îndeajuns de reziliente.  Și această strategia upgradat-updatată  rămâne pe cele două mari direcții de acțiune – energia verde, tehnologiile viitorului, tehnologiile curate și partea de digitalizare. Dar mai adaugă și componenta de strategie farmaceutică și câteva măsuri foarte clare în anumita alte zone extrem de importante”, a mai spus europarlamentarul român.

SUA reprezintă principalul partener al Uniunii Europene dar, în același timp, și competitor, și în vreme ce Washingtonul a adoptat Inflation Reduction Act, instituțiile europene au realizat seama că aceste reglementări nu sunt suficiente.

Net Zero Industry Act, STEP –  strategiile, platforma de tehnologii pentru Europa, strategia și legislația privind Critical Row Materials și alte inițiative care răspund parțial. Dar într-un fel, dau un sprijin și transmit niște semnale către piață, către investitori, către instituțiile financiare, spre ce se va concentra Uniunea Europeană în viitor.

“În câteva săptămâni, fostul prim-ministru al Italiei, Leta, va prezenta în Consiliu European propunerile privind întărirea pieței interne. Va propune să ne concentrăm pe patru domenii-cheie energie, telecomunicații, defence, industria de apărare, și partea de finanțe, de la banking union până la tot ceea ce înseamnă finanțare a tuturor eforturilor de transformare a industriei europene. Și, cel mai târziu în iunie, un alt fost prim-ministru al Italiei, mă refer la Mario Draghi, va veni cu propuneri de a îmbunătăți competitivitatea industriei europene”, a completat președintele Comisiei pentru industrie, cercetare și energie (ITRE) din Parlamentul European.

România are propriile provocări, propriile particularități. Cred însă că avem mare potențial în zona energiei, putem deveni furnizor de energie, de securitate energetică, atât în ceea ce privește gazul, mă refer la Marea Neagră și nu numai, dar și în ceea ce privește electricitatea, toate proiectele de pe nuclear, toate proiectele de pe regenerabile, sigur, cele de pe hidro și tot ceea ce în acest moment avem ca și proiecte de investiții trebuie doar să le implementăm. Avem un bun potențial în zona de transport, pentru că ne ajută și și poziția, sunt multe lucruri pe care le putem face în această direcție și discuția care a avut loc mai devreme, evident că și în zona de agricultură, România este una dintre țările din Uniunea Europeană care dacă și-ar susține mai mult producătorii și investitorii, ar putea să fie mult mai performantă. Infrastructura și partea de inovație, care-s chestiuni comune la nivel european, evident, trebuie să rămână priorități absolute, pentru că altfel ar fi extrem de dificil să putem să ne interconectăm și să putem rezista în lumea de mâine.

“Un sprijin special trebuie să-l acordăm industriilor”

Cristian Bușoi a identificat și modalitățile de sprijin pentru industrii.

“Un sprijin special trebuie să-l acordăm industriilor care, pe de o parte trebuie să investească mult pentru a reduce emisiile, pe de altă parte au în costul de producție partea de costul electricității, extrem, extrem de relevant și de foarte multe ori în ultimii ani.

Este un alt sprijin legislativ, dar trebuie să mergem mai departe de atât și să oferim un sprijin financiar consistent ca parte din Capex și fie că vorbim de fonduri europene, fie că vorbim de scheme de ajutor de stat, fie că vorbim de alte facilități, pentru că trebuie să menținem aceste industrii în Europa, ele nu trebuie să plece din Europa, ele vor deveni industrii mai curate, vor deveni industrii care vor produce din ce în ce mai puțin emisii. Alternativa este să exportăm emisiile, să ducem producția către alte continente.

Nu rezolvăm nimic din încălzirea globală, doar că pierdem locuri de muncă, pierdem competitivitate, pierdem taxe la stat și până la urmă toată lumea are de pierdut. Sunt oportunități, sunt provocări, trebuie să ne conectăm mai mult la trendurile europene și trebuie să înțelegem să profităm mai mult de oportunitățile care ni se deschid”, a conchis Cristian Bușoi.

Temele conferinței „EURO Industry SUMMIT”

Conferința „EURO Industry SUMMIT” – Valorificarea potențialului României, Oportunități pentru industria românească în Uniunea Europeană a avut ca teme:

• Creșterea competitivității industriei romănești și a celei europene;
• Regândirea EU Green Deal (Pactul Verde European) și adaptarea lui la realitate;
• Construirea unui Pact Industrial care să sprijine concret industria (în spiritul Declarației de la Anvers);
• Soluții pentru asigurarea unor costuri competitive la electricitate, forță de muncă, contracararea concurenței neloiale Sprijin financiar din fonduri europene și naționale pentru soluții tehnologice de decarbonizare pentru industria oțelului,
  aluminiului, cimentului și altele;
• Soluții realiste de sprijin pentru industria auto si tranziția sa catre targeturile europene;
• Construirea unei strategii de a folosi toate oportunitațile europene in domeniul digitalizării și inteligenței artificiale; Soluții pentru strategia industrială a României;
• Soluții de finanțare pentru proiectele strategice ale României

“GÂNDUL Euro Industry Summit  – Valorificarea potențialului României” a fost onorată de prezența miniștrilor Radu Ștefan Oprea, ministrul Economiei, Florin Barbu, ministrul Agriculturii, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a consilierului de stat din cadrul Cancelariei prim-ministrului, Florin Spătaru, secretarului de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Teodora Preoteasa, a europarlamentarului Cristian Bușoi, președintele Comisiei Industrie, Cercetare și Energie (ITRE).

Partenerii „EURO Industry SUMMIT” – Valorificarea potențialului României au fost: Grampet, LIBERTY Galați, PMI, ALRO, Profi, Vodafone, Agro Chirnogi, Fabrica de Zahăr Luduș, OMV Petrom, Elsid, Electrica, Transgaz, Hidroelectrica.

Citește și:

Senatorul Alexandru Nazare: „România are nevoie de un sector bancar solid, de TRANSPARENȚĂ și disciplină financiară”

Dumitru Nancu: „Impact fiscal IMM Invest (cel mai mare parteneriat public-privat) – fiecare leu garantat de FNGCIMM a întors 12 lei”

Cristian Bușoi: „Sunt foarte multe OPORTUNITĂȚI și important este să le înțelegem și să acționăm”

Adrian Câciu: „Ar fi o prostie să nu facem un parteneriat între sistemul bancar și mediul economic”

Viorel Tudose, Getica 95: „Consumatorul are nevoie de educație pentru a ÎNȚELEGE din ce este compus prețul energiei”

Autor

Bogdan Pavel

Senior editor Are o experiență de aproape trei decenii în mass media românească, în care a ocupat, pe rând, aproape toate funcțiile într-o redacție de știri. Deși a terminat ... vezi toate articolele

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele