În sectorul energetic românesc există o revoluție a proiectelor și a investițiilor, iar odată finalizate – în perioada 2028-2030 – România va putea avea 10.000 de megawați instalați în surse de producere verzi, nepoluante. În același timp, România trebuie să folosească bani europeni pentru a investi în stocare, producție de baterii și panouri fotovoltaice.
Declarațiie au fost făcute de ministrul Energiei, Sebastian Burduja, în cadrul evenimentului Gândul Euro Industry Summit.
“Noi finanțăm din fonduri europene tot ce înseamnă PNRR, Fondul pentru Modernizare, Contracte pentru Diferență undeva la 10.000 de megawați putere instalată. Astea sunt proiecte pe care le putem vedea implementate până în 2028-2030. Știu, pare o cifră mare, dar ele sunt practic contracte semnate, cu proiecte în curs de implementare, sau contracte care vor fi semnate anul acesta și anul următor”, a anunțat Sebatian Burduja.
Și producția care are ca sursă gazul natural, combustibil de tranziție, contribuie tot mai mult la mixul energetic national.
“Pe gaz, de asemenea, avem peste 5.000 megawați, proiecte în lucru – de la Iernut, care trebuie să se termine într-un final glorios, în decembrie anul acesta, până la Mintia – investiției 100% privată, 1.700 de megawați, cea mai mare și mai modernă centrală pe gaz din Europa, aflată în grafic în acest moment, cu final așteptat în 2026. Avem Ișalnița și Turceni. Cele două proiecte la care Complexul Energetic Oltenia este partener. Tot grupuri pe gaz, avem Craiova 300 de megawați, central în cogenerare, Constanța, Arad, Râmnicu Vâlcea, mai micuțe”, a mai declarat Sebastian Burduja.
UE recunoaște gazul ca fiind un element esențial în procesul de tranziție energetică. România va deveni în următorii ani cel mai mare producător de gaze naturale din UE. Este important să știm cum să folosim acel gaz. El reprezintă șansa noastră de a fi independenți energetic, de a fi exportatori pentru Europa și de a relansa economia în sectoare importante de activitate, a completat ministrul Energiei.
Sebstian Burduja a explicat că aceste proiecte contribuie decisiv la dezvoltarea economică a României, vor fi create locuri de muncă, iar companiile românești vor putea beneficia de contracte.
“Menționez și parte dintre toate celelalte proiecte din portofoliu, ale companiilor pentru care ministerul e autoritate publică tutelară. Mă uit la Hidroelectrica, bineînțeles, Nuclearelectrica. Sunt proiecte Romgaz, proiecte de miliarde care de asemenea vor avea nevoie de forță de muncă, expertiză românească, tot acest lanț valoric pe care și dvs. îl puneți în lumina”, a precizat ministrul Energiei.
Însă, problema nu va fi deplin rezolvată odată cu creșterea capacităților de producție a energiei verzi, deoarece, temporar, poate duce la dezechilbre de sistem.
Ne aflăm la a treia prelungire cu Tarnița-Lăpuștești. Ne dorim să găsim un proiectant pentru probabil cel mai important proiect energetic al României, pentru că ați văzut și în weekend-ul acesta, duminică, am avut consum de 4.000 de megawați, un consum foarte mic și Dispeceratul Energetic Național a dat ordin pentru oprirea unor capacități de producție. Inclusiv la Cernavodă s-a pus problema dacă nu reduce din capacitate. Deci, pe măsură ce crește ponderea de energie verde, producție intermitentă, noi vom avea tot mai mari probleme de stabilitate, de securitate, de echilibru a sistemului.
Ministrul Energiei a subliniat urgența investițiilor în capacitățile de stocare și a îndemnat mediul privat să profite de miliardele de euro din PNRR.
“Mă uit la mediu privat și îmi doresc să profităm noi de aceste miliarde de euro care sunt dedicate României și dezvoltăriia noastre. Bineînțeles că Ministerul Energiei stă la dispoziția tuturor celor interesați. Avem apeluri pentru dezvoltarea sectorului energetic și mediului de afaceri, cum este pe PNRR – Investiția 4. Producția de baterii, producția de panouri fotovoltaice, producția de celuleș acestea înseamnă aproape 200 de milioane de euro. Încet, încet, trebuie să schimbăm paradigma. De la o țară care, vrând-nevrând, subvenționează totuși producătorii unor alte state din lume, în special în zona asiatică, la un stat care își crește propria industrie, o maturizează și apoi o pregătește să lucreze și pe alte piețe. Investim în a produce panouri și baterii în România – păstrăm banii europeni în țară. România are oportunitatea de a deveni producător și exportator de astfel de echipamente”, a completat Burduja.
Conferința „EURO Industry SUMMIT” – Valorificarea potențialului României, Oportunități pentru industria românească în Uniunea Europeană a avut ca teme:
„GÂNDUL Euro Industry Summit – Valorificarea potențialului României” a fost onorată de prezența miniștrilor Radu Ștefan Oprea, ministrul Economiei, Florin Barbu, ministrul Agriculturii, Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a consilierului de stat din cadrul Cancelariei prim-ministrului, Florin Spătaru, secretarului de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Teodora Preoteasa, a europarlamentarului Cristian Bușoi, președintele Comisiei Industrie, Cercetare și Energie (ITRE).
Partenerii „EURO Industry SUMMIT” – Valorificarea potențialului României au fost: Grampet, LIBERTY Galați, PMI, ALRO, Profi, Vodafone, Agro Chirnogi, Fabrica de Zahăr Luduș, OMV Petrom, Elsid, Electrica, Transgaz, Hidroelectrica.