GÂNDUL LIVE. Florin Jianu, președintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), invitatul ediției de joi, 17 iunie, de la ora 18:30

Invitatul emisiunii GÂNDUL LIVE de joi, 17 iunie 2021, este Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR).

Nu ratați o nouă ediție GÂNDUL LIVE!

Analiza CNIPMMR cu privire la susținerea IMM-urilor din PNRR

În urma analizării în detaliu a Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, au fost identificate următoarele propuneri de investiţii ce au ca scop susţinerea directă sau indirectă a IMM-urilor:

Măsuri în cadrul cărora IMM-urile sunt beneficiari direcţi

Au fost identificate 8 măsuri de finanţare/susţinerea directă a activităţii IMM-urilor, măsuri prin care se implementează reformele mai sus menţionate, pentru care se alocă prin PNRR o finanţare în valoare de aproximativ 1.335 mil. euro. Numărul de beneficiari direcţi este de aproximativ 3.246 de întreprinderi, existând totodată şi măsuri pentru care numărul IMM-urilor beneficiare nu a fost determinat.

CONCLUZIILE CNIPMMR DUPĂ ANALIZA PNRR

1. Valoarea totală a măsurilor de dezvoltare/susţinere a sectorului IMM-urilor se situează sub nevoia reală de finanţare a acestora. Prin însumarea finanţărilor prevăzute în PNRR pentru mediul de afaceri (nu exclusiv pentru IMM-uri), rezultă o sumă aproximativ 1,3 mld. euro spre deosebire de  5,1 mld. euro care, conform studiului PWc invocat de către autorităţi în PNRR la pag. 582, reprezintă valoarea reală necesară a fi direcţionată către IMM-uri.

„Decalajele medii de finanțare identificate în Studiul de fezabilitate realizat de PWc în anul 2019 sunt estimate la circa 26 miliarde Euro, astfel:

2. Din analiza cheltuielilor finanţate prin PNRR rezultă că 22% din valoarea totală prevăzută pentru mediul de afaceri (1,3 mld.euro), respectiv aproximativ 286 mil. euro vor reprezenta costuri cu comisioanele şi cheltuielile de administrare ale unor entităţi terţe.

Exemplu măsura de capital de risc (pag. 676) unde „costul total al investiției este 400 milioane euro până în 2026 (excluzând resursele rambursate) și va include:

– Investiții în beneficiari finali

– Costuri și comisioane de management pentru entitatea desemnată pentru administrarea fondului de fonduri – un plafon anual de 0.5% pentru durata implementării instrumentului (inclusiv după 2026)

– Costuri și comisioane de management la nivelul intermediarilor financiari, stabilite în mod competititiv (plafon indicativ – 20% pentru durata existenței fiecărui fond, inclusiv după 2026).”

• Proiectele de investiţii în mediul de afaceri nu sunt construite pe baza unor indicatori cuantificabili. Multe dintre măsurile care au ca scop finanţarea IMM-urilor nu prevăd clar câte dintre acestea vor beneficia de sprijin. Totodată nu se prezintă procentual câte IMM-uri vor fi susţinute la nivel naţional. Din analiza realizată rezultă că ~3.246 de IMM-uri, respectiv doar 0,04% din totalul IMM-urilor din Romania, vor putea beneficia de o formă de finanţare prevăzută în PNRR.

• Absolut toate reformele au o componentă de asistență tehnică, lucru care nu se justifică în condiţiile în care avem personal specializat angajat în aparatul de stat, care totodată beneficiază de sporuri pentru atragerea de fonduri şi implementarea proiectelor cu finanţare europeană. Susţinerea atât a cheltuielilor cu consultanţa externă cât şi a cheltuielilor cu personalul specializat din sistemul bugetar nu arată decât o administrare defectuoasă a fondurilor publice. Suma totală identificată în PNRR care urmează să acopere servicii de consultanţă şi asistenţă tehnică este de cel puţin 174,26 mil. euro, astfel cum reiese din Anexa 1.

• Totodată, în cadrul schemelor de finanţare a mediului de afaceri sunt menţionate costuri cu consultanţi externi, fără a se menţiona sumele exacte (ex. pag.589 „Procesul de operaționalizare a Fondului de capital de risc va fi coordonat de către FNGCIMM, pe baza materialelor elaborate de consultantul angajat” și pag.591 „Investiții finanțate: • Cheltuieli de consultanță și asistență tehnică pentru dobândirea de expertiză în domeniul instrumentelor de tip equity.”), în loc ca această sumă să fie utilizată în scopul susţinerii activităţii IMM-urilor, lucru care ar aduce plus valoare în economie.

• În documentul prezentat de autorităţi se menţionează că prin PNRR sunt sprijinte start-up-urile, în timp ce prin POR sunt sprijinite IMM-urile mai puțin start-up-urile, cu toate că din analiza măsurilor prezentate mai sus rezultă că doar 69 de start-up-uri vor fi finanțate (pag.1126 din PNRR). Un număr nejustificat de mic în raport cu sprijinul acordat de Comisia Europeană prin acest program.

• Instrumentul financiar denumit „Garanţie de portofoliu” concurează programul „IMM Invest”, care este un program național ce și-a dovedit eficienţa până la acest moment şi care nu implică din partea statului român suportarea de costuri cu comisioanele.

Alte aspecte observate:

• Mediul de afaceri primeşte împrumuturi şi nu granturi;

• În document apar de foarte multe ori expresii de genul “se vor achiziționa servicii externe de asistență tehnică” sau “se va implementa cu asistență tehnică externă”, dar fără a se prezenta sume;

• În forma iniţială publicată existau anexe care au fost preluate ca atare de la diverse entităţi private;

• Nu a fost preluată niciuna din propunerile partenerilor sociali deşi acestia au participat la sedinţele organizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene şi au transmis în nenumărate rânduri punctul lor de vedere.

PROPUNERILE CNIPMMR

1. În cadrul Schemei de minimis și schemei de ajutor de stat pentru digitalizarea IMM-urilor ar fi recomandat să se prevadă şi acordarea unor vouchere în valoare unitară de 5000 euro, cu ajutorul cărora 100.000 de IMM-uri să poată să-şi digitalizeze activitatea, astfel: să-si creeze un site de prezentare, să-şi achiziţioneze o semnătură electronică, să-şi achiziţioneze o aplicaţie utilă pentru implementarea telemuncii, să achiziţioneze echipamente hardware.
2. În plus faţă de propunerea de mai sus, CNIPMMR a înaintat Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene încă 3 propuneri de programe care aveau ca scop susţinerea IMM-urilor, respectiv:

• „Romania Tech Nation” care avea ca şi scop sustinerea a cel putin 20.000 de start-up-uri cu componentă digitală în fiecare judet, plus București, cu câte 40.000 euro/start-up.

Prin program se urmărește:

– Creșterea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului;

– Resurse umane calificate şi cu competente în tehnologia informației;

– Susținerea inițiativelor antreprenoriale;

– Digitalizarea mediului de afaceri;

• Prin programul EQUITY propuneam crearea unui fond de investiții de tip capital de risc prin care să se asigure accesul la lichidități a IMM-urilor, respectiv a 10.000 IMM-uri inovative, start-up-uri și scale-up-uri cu o sumă investită de maxim 200.000 euro. Partenerii Fondului de investiții, CNIPMMR și FNGCIMM SA-IFN, aveau ca atribuţii supravegherea modul de utilizare a resurselor financiare, fondul urmând să-şi facă exitul din companiile în care investea în capitalul lor social, dupa minim 3 ani.

Prin program se urmărea:

– Creșterea unui ecosistem de afaceri capabil să facă față provocărilor viitorului;

– Susținerea inițiativelor antreprenoriale;

– Creșterea numărului de IMM-uri capitalizate și bancabile;

– Creșterea inițiativelor antreprenoriale în domeniul tech și nontech;

– Creșterea internaționalizării IMM-urilor;

– Reducerea șomajului prin crearea de noi locuri de muncă.

• Prin „IMM RESTART ROMÂNIA” se intenţiona susţinerea IMM-urilor în contextul crizei economice generate de pandemia COVID 19, urmând să fie acoperite costurile de finanțare și garantare (granturi pentru acoperirea comisioanelor de administrare și risc și a dobânzilor pe o perioadă de  8 luni,  grant direct reprezentand 10% din valoarea creditului), precum și costurile cu asistența tehnică acordată aplicanților.

Prin acest program se dorea susţinerea a 50.000 de IMM-uri, cu o valoare medie de 30.000 euro/finantare.

• Totodată, având în vedere că în PNRR se vorbeşte mai multe despre colaborarea instituţiilor publice cu ONG-urile pentru creșterea calității consultărilor publice la toate palierele administrației şi necesitatea întăririi capacităţii instituţionale a acestora, solicităm să se acorde locul cuvenit partenerilor sociali, conform prevederilor Legii dialogului social nr. 62/2011 aceştia fiind singurii abilitaţi să participe la consultări şi să negocieze acorduri pe probleme de interes comun.

Prin consolidarea capacităţii partenerilor sociali în vederea participării la dezvoltarea şi implementarea de politici şi proiecte publice, se pot implementa reforme precum:

a.   Definirea unui mecanism bi-partit eficient care să fundamenteze stabilirea nivelului salariului minim pe economie; un mecanism înseamnă nu doar indicatorii care fac posibil calcului nivelului salarial minim, ci și studiile și analizele care estimează efectele induse la nivelul economiei și al companiilor, singurele care pot să indice zonele de vulnerabilitate și permit gândirea unor soluții.

b.   Redefinirea sectoarelor de activitate astfel încât acestea sa corespundă realităților economice și industriale ale României;

c.   Reforma Comitetelor sectoriale;

d.   Actualizarea standardelor ocupaționale;

e.   Actualizarea legislației incidente relațiilor de muncă cu scopul de răspunde noilor schimbări din piața muncii;

f.    Evaluarea și monitorizarea funcționării dialogului social.

În concluzie, se poate observa ca prin propunerile de măsuri inaintate de către CNIPMMR urmau să fie finanţate 180.000 de IMM-uri şi nu doar 3.000, astfel cum se menţionează în PNRR, şi ar fi acoperit nevoia de finanţare a sectorului IMM de 5 mld euro.

ANEXA 1 – Cheltuieli cu consultanţă şi asistenţă tehnică externă