Gara UNICAT din România, care a deservit un palat și avea un TUNEL SECRET: „Un tren cu destinație specială”
Toate gările lumii au poveștile lor și, din această cauză, farmecul lor – chiar dacă astăzi au fost desființate – transcende timpurile. În România, o astfel de gară a deservit Palatul Cotroceni, iar trenul regal putea fi auzit pe Bulevardul Geniului din Capitală.
Gara Cotroceni a fost amplasată chiar lângă palatul cu același nume, iar Mircea Dorobanțu – directorul Centrului Patrimoniu Muzeistic și Documentare Feroviară – amintește mai multe detalii legate de această gară.
„Această gară era pe vechea linie care mergea din Gara de Nord către Giurgiu. Ea trecea prin faţa Gării Basarab, ajungea pe la hypermarketul Carrefour, travesa la Grozaveşti Dâmboviţa, urca până sus la Leu, unde era Gara Regală Cotroceni, apoi continua pâna la actualul Trafic Greu şi Bucuresti Progresul şi apoi către Giurgiu”, a povestit Mircea Dorobanțu pentru b365.ro.
Gara Cotroceni a fost desființată în 1960, în perioada regimului comunist. Desființarea a fost horâtă de autorități pentru care orașul să se dezvolte așa cum prevedeau planurile urbanistice ale vremii.
Se dorea un trafic mult mai organizat în Capitala României și astfel a luat naștere o nouă stație, Noua Stație Cotroceni.
“În jurul anilor ’60 această linie (n.red. – Bucureşti Nord – Gara Regală Cotroceni) a fost închisă din cauza expansiunii oraşului. Dacă traficul de călători a putut fi deviat, la traficul industrial nu se putea renunţa. Astfel s-a înfiinţat o staţie pentru organizarea traficului, care ulterior s-a numit Bucureşti Cotroceni sau Noua Staţie Cotroceni. Acestă gară avea rolul de a colecta toate vagoanele destinate întreprinderilor industriale. Toata industria din sud- vestul capitalei (n.red. – Vulcan, Electromagnetica, Fabrica de Ulei Muntenia, Uzina Rocar etc.) era deservită de Gara Cotroceni”
Mircea Dorobanțu
O gară nouă, fără călători
Totuși, gara nou înființată nu putea fi folosită, paradoxal, de călători. A avut un unic scop, anume acela de a prelua toate vagoanele industriale din zona de sud-vest a Capitalei. Noua Stație Cotroceni avea, pentru autoritățile comuniste, un rol extrem de important.
Mircea Dorobanțu a povestit că această gară avea și o linie specială, un tren navetă care nu putea fi oprit deloc și a cărei destinație era… Casa Poporului.
”A fost un tren naveta de ciment cu destinaţie specială. Nu era voie să fie oprit, nu era voie să se întâmple nimic. El circula de la Fabrica de Ciment Fieni pe ruta Târgovişte-Titu-Bucureşti Cotroceni pâna la Casa Poporului. A fost o linie specială”, a precizat Mircea Dorobanțu.
Potrivit biroului de presa al CFR Infrastructură, clădirea staţiei CF Cotroceni a fost dată în folosinţă la 1 ianuarie 1960. Oficial, în prezent ea are statut de antestaţie a staţiei CF Bucureşti Vest, iar liniile de cale ferată asigură transportul de păcura pentru termocentrala Grozăveşti şi pentru depozitele de materiale din zonă.
„Din gara Cotroceni s-a construit un tunel care coboară pe sub bulevardul Iuliu Maniu”
Puțin știu că tot de Gara Cotroceni este legată și istoria metroului din Capitală, iar informația a fost furnizată tot de Mircea Dorobanțu, Gara Cotroceni a fost punctul de plecare al unui tunel subteran unde se ridicau vagoanele de metrou.
”Din gara Cotroceni s-a construit un tunel care coboară pe sub bulevardul Iuliu Maniu, merge paralel cu Pasajul Lujerului, iese din pasaj către întreprinderea Semănătoarea şi de acolo era o ramificaţie către depoul de metrou Ciurel. Acolo se ridicau vagoanele de metrou, se aşezau pe calea ferată şi apoi ajungeau în subteran”, a mai povestit directorul Centrului Patrimoniu Muzeistic și Documentare Feroviară pentru b365.ro.
Foto – romaniaregală.ro
Citește și: