„GHEȚARUL Apocalipsei” își dezvăluie trecutul și amenință într-un mod catastrofal viitorul odată cu topirea accelerată din ultimii ani

Oamenii de știință au cercetat în amănunt în ultimii zeci de ani pentru a reconstitui viața „de odinioară” a „Ghețarului Apocalipsei” din Antarctica – poreclit astfel deoarece prăbușirea sa ar putea provoca o adevărată catastrofă la nivel planetar.

Ghețarul Thwaites, cel mai mare din lume, și-a pierdut gheața într-un ritm accelerat încă din anii 1970 în acesta a început să se topească încă din anii 1940, potrivit unui nou studiu care oferă o perspectivă alarmantă asupra topirii viitoare.

Ghețarul Thwaites din vestul Antarcticii este cel mai lat din lume și are aproximativ dimensiunea Floridei.

Analizând carote de sedimente marine extrase de sub fundul oceanului, cercetătorii au descoperit că ghețarul a început să se retragă în mod semnificativ în anii 1940, probabil declanșat de un alt eveniment meteorologic datorat încălzirii globale – fenomenul El Niño – o fluctuație climatică naturală care tinde să aibă un impact de încălzire.

De atunci, ghețarul nu a reușit să se refacă, ceea ce ar putea reflecta impactul tot mai mare al încălzirii globale cauzate de om, potrivit raportului.

Ceea ce se va întâmpla cu Thwaites(Ghețarul Apocalipsei) va avea reverberații globale. Ghețarul contribuie deja cu 4% la creșterea nivelului mării, deoarece varsă anual miliarde de tone de gheață în ocean. Prăbușirea sa completă ar putea crește nivelul mării cu peste 1,5 metri.

Topirea „ghețarului apocalipsei” ar provoca inundații catastrofale la nivel global

Ghețarul joacă, de asemenea, un rol vital în stabilitatea stratului de gheață din vestul Antarcticii, acționând ca un dop de plută care reține întinderea vastă de gheață din spatele său. Prăbușirea lui Thwaites în ocean ar submina stabilitatea stratului de gheață, care reține suficientă apă pentru a ridica nivelul mării cu cel puțin 3 metri, provocând inundații catastrofale la nivel global.

Constatările studiului se potrivesc cu cercetările anterioare privind ghețarul vecin Pine Island, unul dintre cele mai mari fluxuri de gheață din Antarctica, despre care oamenii de știință au constatat, de asemenea, că a început să se retragă rapid în anii 1940.

Acest lucru face ca cercetarea să fie semnificativă, a declarat Julia Wellner, profesor asociat de geologie la Universitatea din Houston și unul dintre autorii studiului. Ceea ce se întâmplă cu Thwaites nu este specific unui singur ghețar, ci face parte din contextul mai larg al unei clime în schimbare, a declarat ea pentru CNN.

„Dacă ambii ghețari se retrag în același timp, aceasta este o dovadă în plus că sunt de fapt forțați de ceva”, a spus Wellner.

Fiecare strat de gheată oferă informații cruciale despre ocean

Pentru a construi o imagine a vieții lui Thwaites în ultimii aproape 12.000 de ani, oamenii de știință au dus o navă (spărgător de gheață) aproape de marginea ghețarului pentru a colecta carote de sedimente oceanice de la o serie de adâncimi.

Aceste carote oferă o cronologie istorică. Fiecare strat oferă informații despre ocean și gheață cu mii de ani în urmă. Prin scanarea și datarea sedimentelor, oamenii de știință au reușit să stabilească cu exactitate momentul în care a început topirea substanțială.

Din aceste informații, ei cred că retragerea lui Thwaites a fost declanșată de un fenomen El Niño extrem, care a avut loc într-un moment în care ghețarul era probabil deja într-o fază de topire, dezechilibrându-l. „Este ca și cum ai fi lovit cu piciorul când ești deja bolnav, va avea un impact mult mai mare”, a spus Wellner.

Descoperirile sunt alarmante deoarece sugerează că, odată ce sunt declanșate schimbări mari, este foarte greu să le oprești, a declarat James Smith, geolog marin la British Antarctic Survey și coautor al studiului.

„Odată ce o retragere a stratului de gheață este pusă în mișcare, aceasta poate continua timp de zeci de ani, chiar dacă ceea ce a declanșat-o nu se înrăutățește”, a declarat el.

Ghețarii din Antarctica „nu dau semne de recuperare”

Retrageri similare au avut loc mult mai demult în trecut, calota de gheață și-a revenit și a crescut din nou, a spus Smith. Dar acești ghețari „nu dau semne de recuperare, ceea ce reflectă probabil influența tot mai mare a schimbărilor climatice cauzate de om”.

Ted Scambos, un glaciolog de la Universitatea din Colorado Boulder, care nu a fost implicat în cercetare, a declarat că studiul confirmă și adaugă detalii la înțelegerea noastră despre cum a început retragerea ghețarilor Thwaites.

Un sistem care era deja aproape de a fi instabil „a primit o lovitură puternică de la un eveniment în mare parte natural”, a spus Scambos, referindu-se la El Niño. „Alte evenimente care au apărut mai mult din cauza tendinței de încălzire a climei au dus lucrurile mai departe și au început retragerea generalizată pe care o vedem astăzi”, a declarat el.

Martin Truffer, profesor de fizică la Universitatea din Alaska Fairbanks, a declarat că cercetarea arată că, dacă un ghețar se află într-o stare sensibilă, „un singur eveniment îl poate arunca într-o retragere din care este greu de recuperat”.

„Oamenii schimbă clima, iar acest studiu arată că mici schimbări continue ale climei pot duce la schimbări în trepte ale stării ghețarilor”, a declarat Truffer,

Antarctica este numită uneori „gigantul adormit”, deoarece oamenii de știință încearcă încă să înțeleagă cât de vulnerabil poate fi acest continent înghețat și izolat, pe măsură ce oamenii încălzesc atmosfera și oceanele.