Guvernul a aprobat proiectul care răspunde solicitărilor Comisiei Europene pentru validarea jaloanelor aferente cererii de plată 2 din PNRR

Guvernul a adoptat, în cadrul ședinței de miercuri, un proiect de ordonanță care aduce modificări punctuale legislației care intră sub incidența jaloanelor aferente cererii de plată numărul 2, cu scopul de a răspunde solicitărilor de clarificări din partea Comisiei Europene în procesul de validare a acestora.

Prin intermediul unui comunicat de presă, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene informează că această decizie permite validarea clarificărilor solicitate în acest sens de către Comisia Europeană.

„Odată cu Ordonanţa aprobată astăzi în Guvern, întrăm în linie dreaptă spre validarea clarificărilor solicitate de Comisia Europeană. Pe deoparte, clarificăm aspectele privind decarbonizarea sectorului energetic care au fost discutate cu CE. Guvernul a obţinut un succes referitor la noul context energetic european, prin obţinerea din partea CE a unei flexibilităţi vizavi de reforma şi calendarul privind decarbonizarea şi înlocuirea cărbunelui din mixul energetic. Romania nu trebuie să închidă grupurile energetice, acestea vor fi trecute în conservare şi va putea beneficia de asemenea şi de fondurile aferente PNRR. În ceea ce priveşte legea avertizorului, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea textului legii privind protecţia avertizorilor în interes public, aşa cum s-a agreat cu reprezentanţii de la Bruxelles. Ea a trecut deja ieri în Senat. În contextul acestor demersuri, suntem tot mai aproape ca România să primească integral cele 3,2 miliarde de euro aferente cererii de plată numărul II”, a transmis ministrul Marcel Boloş.

Care sunt modificările adoptate

Potrivit comunicatului, Guvernul a adoptat următoarele modificări:

Modificarea privind decarbonizarea sectorului energetic

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă îndeplinirea jalonului 114 – ”Intrarea în vigoare a legii privind decarbonizarea prin care se adoptă calendarul de eliminare treptată a cărbunelui/lignitului”.

În acest sens, Guvernul României a adoptat OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, aprobată prin Legea nr. 334/2022. Eliminarea etapizată a centralelor electrice pe bază de lignit și huilă constituie primul element de reformă al Componentei C6. Reforma a fost cuprinsă în cererea de plată nr. 2 transmisă Comisiei Europene în luna decembrie 2022.

Este necesară modificarea Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, prin introducerea unei excepții în privința amânării scoaterii din exploatare/serviciu a 660 MW de capacități de producere a energiei electrice pe bază de lignit și trecerea acestora în conservare pe o perioadă de 3 ani, începând cu luna iunie 2023, în baza unui plan de conservare, elaborat de către ministerul de resort, precum și abrogării prevederilor art. 19.

Modificarea dispozițiilor legale se realizează la solicitarea Comisiei Europene, pentru ca jalonul 114 să fie considerat îndeplinit satisfăcător.

Stații de alimentare electrice pentru clădirile rezidențiale

Un alt obiectiv asumat de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență îl reprezintă jalonul 97 – Cereri de propuneri pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale.

În urma analizei Comisiei Europene, pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit satisfăcător, s-a solicitat României să depună dovezi suplimentare care să asigure conformitatea cu cerințele din  Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, în privința asigurării de stații de încărcare pentru parcare (1 din 5 locuri de parcare) aferente clădirilor rezidențiale multifamiliale și informații suplimentare privind asigurarea priorității comunităților expuse riscului de sărăcie și excluziune socială.

În acest sens, Comisia Europeană a solicitat României să adopte măsuri pentru modificarea prevederilor art. 15 alin. (3) din Legea nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, pentru a prevede nu numai instalarea tubulaturii ci și instalarea stației de alimentare electrice propriu-zise.

De asemenea, este necesară modificarea și completarea Legii nr. 372/2005 privind performanţa energetică a clădirilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.  868/2020, în sensul modificării prevederilor articolului 15 alineatul (3), astfel:

”(3) În cazul clădirilor rezidenţiale noi, precum şi în cazul renovării majore a clădirilor rezidenţiale existente, care au mai mult de 10 locuri de parcare, investitorii/proprietarii acestora, după caz, sunt obligaţi să asigure instalarea tubulaturii încastrate pentru cabluri electrice pentru fiecare loc de parcare, precum și instalarea unui punct de reîncărcare vehicule electrice pentru fiecare 5 locuri de parcare, în următoarele cazuri:

a) parcarea se situează în interiorul clădirii şi, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a clădirii;

b) parcarea este adiacentă clădirii şi, în cazul renovărilor majore, măsurile de renovare includ parcarea sau infrastructura electrică a parcării.”

Modificarea dispozițiilor legale se realizează la solicitarea Comisiei Europene, pentru ca jalonul 97 să fie considerat îndeplinit satisfăcător.

Modificarea asigură conformitatea cu cerințele din Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României, în privința asigurării de stații de încărcare pentru parcare (1 din 5 locuri de parcare) aferente clădirilor rezidențiale multifamiliale.

De asemenea, pentru a nu afecta raporturile sau situațiile juridice născute sub vechea reglementare, dar care nu și-au produs în întregime efectele până la data intrării în vigoare a noii reglementări, se introduc norme tranzitorii în scopul respectării principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituția României, în sensul că prevederile art. 15 alin. (3) nu se aplică clădirilor rezidențiale noi, precum și clădirilor rezidențiale existente supuse renovării majore pentru ale căror lucrări de construire au fost depuse cereri de autorizaţie de construire până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.

Articolul 15, alineatul 2 din Constituția României prevede că „legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”.

Modificarea legii privind protecția avertizorilor în interes public

De asemenea, tot în virtutea demersurilor de îndeplinire a reformelor asumate de România, MIPE a transmis către Parlamentul României o adresă privind modificarea, cu celeritate, a textului legii 361/2022 privind protecția avertizorilor în interes public, adoptată de Parlamentul României și a intrat în vigoare la data de 22 decembrie 2022, cuprinsă în cererea de plată numărul 2.

Unul din obiectivele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență o reprezintă îndeplinirea jalonului 430 ”Intrarea în vigoare a legii privind protecția avertizorilor” aferent Reformei 6. Intensificarea luptei împotriva corupției”, componenta 14 – Buna Guvernanță.

În urma analizei Comisiei Europene, pentru ca jalonul să fie considerat îndeplinit satisfăcător, s-a solicitat eliminarea sintagmei „temeinice”, din cuprinsul prevederilor art. 6 alin. (2) din Legea 361/2022, respectiv:

Forma în vigoare:

”(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează şi se soluţionează în măsura în care conţine indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii.”

Forma agreată de Comisia Europeană este următoarea:

”(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), raportarea care nu cuprinde numele, prenumele, datele de contact sau semnătura avertizorului în interes public se examinează şi se soluţionează în măsura în care conţine indicii referitoare la încălcări ale legii.”

Stadiul Planului Național de Redresare și Reziliență

În urma autorizării primei cereri de plată la 22 octombrie, Comisia Europeană a efectuat plata pentru cele 2,6 miliarde de euro aferente primei cereri depuse de România, care au intrat deja în conturile țării noastre. De asemenea, România a încasat deja două tranșe de prefinanțare în valoare cumulată de aproximativ 3,79 miliarde euro, în decembrie 2021 și în ianuarie 2022.

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) a transmis la 15 decembrie 2022 Comisiei Europene cea de a doua cerere de plată din cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 3.227.690.000 Euro, din care 2.147.490.000 Euro reprezintă sprijin financiar nerambursabil și 1.080.200.000 Euro reprezintă sprijin sub formă de împrumut.

Depunerea celei de-a doua cereri de plată din Planul Național de Redresare și Reziliență a fost condiționată de îndeplinirea a 51 de ținte și jaloane aferente primelor două trimestre din 2022, fiind reglementate aspecte cheie precum decarbonarea, interoperabilitatea bazelor de date pentru reducerea birocrației și cloud-ul guvernamental.

Cea de-a treia cerere de plată în valoare de 3,1 miliarde de euro urmează a fi transmisă Comisiei în primăvara acestui an și va fi însoțită de documentația aferentă îndeplinirii a 79 de ținte și jaloane.

România beneficiază de o alocare de 29,18 miliarde euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aprox. 14,24 miliarde euro și împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro. De la startul implementării și până la finalul lui 2022, România și-a asumat îndeplinirea a 151 de ținte și jaloane.