UPDATE VIDEO | Guvernul a aprobat proiectele de OUG privind creșterea salariilor profesorilor și acordarea unor prime cadrelor didactice

Cabinetul Ciucă a aprobat în ședința de luni, programată de la ora 11:30, două proiecte de ordonanță de urgență pentru acordarea unor creșteri salariale cadrelor didactice aflate în grevă.

UPDATE: Ordoanța de Urgență nr. 57/12 iunie 2023 12 iunie 2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat a fost publicată în Monitorul Oficial, astfel că intră imediat în vigoare.

Ordoanța de Urgență nr. 57/12 iunie 2023 12 iunie 2023 pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea pe… by Gandul.info on Scribd

UPDATE: Ministrul Educației, Ligia Deca, ministrul Muncii, Marius Budăi, și de purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru suțin un briefing de presă la finalul ședinței de guvern.

A fost o ședință de Guverm specială, care a fost destinată în pricipla rezolvării crizei din Educație, a spus purtătorul de cuvânt al Guvernului.

„Azi, guvernul României a adoptat două ordonanțe de urgență, care oferă garanțiile cerute de reprezentanții cadrelor didactice”, a spus Ligia Deca.

Grilele salariale pentru personalul didactic şi didactic auxiliar s-au majorat astăzi cu suma de 1.300 lei brut, a anunţat și ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale, Marius Budăi.

„Ordonanţa de Urgenţă a fost scrisă ieri, iar astăzi a fost în circuitul de avizare la ministerele co-iniţiatoare, în primul rând Ministerul Muncii, Ministerul Educaţiei, vicepremierul Guvernului, Sorin Grindeanu, precum şi Ministerul Justiţiei şi Ministerul de Finanţe, după care s-a trimis Ordonanţă la Consiliul Economic Social. Vreau să clarific un aspect: discuţiile care au fost înainte de şedinţă, şi anume prezenţa Ordonanţei de Urgenţă sau propunerea pentru Ordonanţa de Urgenţă pe ordinea de zi, la capitolul analize, este o procedură legală care atunci când eşti pe parcursul de avizare cu un act normativ, până îţi vine avizarea finală, o ţii în analiză. Dacă ai avizarea finală până la începerea şedinţei se poate trece pe ordinea de zi, dacă nu se discută în primă lectură, după care se aprobă în şedinţa următoare. Astăzi s-au majorat grilele salariale pentru personalul didactic şi didactic auxiliar cu suma de 1.300 lei pe brut, ce reprezintă în medie puţin peste 25%”, a precizat ministrul Muncii, citat de Agepres.

Acesta a adăugat că majorările aprobate sunt cuprinse în noua Ordonanţă, care va fi publicată luni în Monitorul Oficial.

„Toate aceste lucruri sunt prevăzute în Ordonanţă, precum şi în corpul Ordonanţei s-a făcut şi s-a înţeles de către coaliţie această solicitare a cadrelor didactice, astfel încât să avem acea asumare clară a coaliţiei asupra a ce se întâmplă pe viitor cu Legea salarizării, şi anume principiul de la care se pleacă: discutăm Legea salarizării cu prevederea că salariul debutantului sau a asistentului universitar va porni de la salariul mediu brut pe ţară utilizat la fundamentare a bugetului asigurărilor sociale de stat. Au fost o serie de acte normative care au demonstrat, până la urmă, intenţia coaliţiei politice care susţine actualul Guvern al României de a rezolva pe cât posibil toate solicitările din învăţământ şi mai ales gândindu-ne şi la cei peste trei milioane de copii şi la părinţii lor”, a susţinut ministrul Muncii.

UPDATE: Premierul face declarații la debutul ședinței de guvern.

„Am menționat ieri și cum am agreat cu liderii sindicatelor din Educație, astăzi, pe baza discuțiilor de ieri și a angajamentelor tuturor părților implicate în soluționarea conflictului de muncă, am decis la nivelul Coaliției și în deplin consens cu liderii de sindicat, ca odată ce avem răspunsul scris din partea dumnealor legat de revenirea la clasă a tuturor dascolilor, vom adopta și ne vom ține de cuvânt, cum am făcut-o de altfel și pănă acum, prin adoptarea OUG, cu elementele de conținut, așa cum au fost ele agreate împreună cu sindicatele”, a declarat Nicolae Ciucă.

„Ca atare, coaliția de guvernare, guvernul pe care îl conduc, au asumat cu maximum de responsabilitate – responsabilitate pentru interesul public, responsabilitate pentru rezolvarea problemelor din sistemul de educație – și încă o dată subliniez, sunt probleme care s-au acumulat în ani foarte mulți. Nu vreau să dau vina pe o anume moștenire, dar adevărul acesta este: în atâția ani de zile s-au strâns o serie întreagă de neajunsuri, o serie întreagă de probleme care trebuie rezolvate și în deplină responsabilitate a liderilor coaliției, a Guvernului și în deplin dialog cu sindicatele, cu reprezentanții profesorilor, cu reprezentanții părinților, cu reprezentanții elevilor, am considerat că este absolut necesar să încheiem acest conflict de muncă și să asigurăm dascălilor și întregului sistem de educație, copiilor, părinților, soluția prin care să putem să încheiem anul școlar, să se deruleze Evaluarea Națională și, desigur, să se deruleze examenul de Bacalaureat”, a afirmat șeful Guvernului.

„Ca atare, în acest moment vom adopta ordonanța de urgență – de fapt, sunt două ordonanțe de urgență, pentru că una vizează asigurarea creșterilor salariale de la bugetul de stat și, desigur, alocarea fondurilor necesare pentru formarea profesională, bani care vor fi pe liniile de finanțare europeană. Ca atare, sunt două ordonanțe de urgență. În felul acesta, subliniez încă o dată că acest guvern de coaliție a asigurat începând cu sfârșitul anului 2021, pentru anii de învățământ 2022-2023, 2023-2024, o finanțare de 8 miliarde de lei față de finanțările cuvenite pentru anul 2021-2022. Și, desigur, la acestea se adaugă sumele de bani pe care le alocăm prin această ordonanță de urgență, de aproximativ 3 miliarde de lei”, a spus Nicolae Ciucă.

„Doresc, de asemenea, să subliniez că în acest în acest tablou al finanțării, trebuie să amintim că nu doar partea salarială este cea care contează și contează și investițiile pe care le facem în învățământ. Sunt banii care sunt alocați pentru dezvoltarea infrastructurii din întreg sistemul de educație. Am cuprins toate aceste elemente – și nu vreau să le repet acum – în noile legi ale educației. Doamna ministru le-a precizat de fiecare dată atunci când a avut ocazia și probabil că după ședința de guvern, în briefingul de presă, poate să reia toate aceste prevederi legale ce sunt cuprinse în legile educației pentru învățământul preuniversitar și universitar. Și la toate acestea trebuie să subliniem alocarea de aproximativ 3,6 miliarde de euro, bani prin PNRR, care vin tocmai pentru a complementa efortul care se face de la nivelul bugetului de stat. Ca atare, în acest moment vom începe ședința de guvern, vom analiza și aproba toate aceste documente”, a conchis premierul.

Guvernul discută luni două acte normative privind salarizarea personalului din Educație, respectiv proiectul De Ordonanță De Urgență pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat și Proiectul de Ordonanță de Urgență privind unele măsuri pentru acordarea unei prime de carieră didactică pentru personalul didactic și didactic auxiliar precum și primă de carieră profesională pentru personalul nedidactic din învățământul de stat suportate din fonduri externe nerambursabile.

Profesori sunt așteptați să decidă luni dacă încetează greva din educație.

Decizia vine și în contextul în care Nicolae Ciucă ar urma să își dea demisia luni.

Cu cât ar crește salariile

Proiect de Ordonanță de Urgență a Guvernului pentru stabilirea unor măsuri privind salarizarea personalului din sistemul național de învățământ de stat, care propune măriri ale salariilor, din luna în curs, a fost publicat duminică de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale în transparență decizională.

Urgența adoptării proiectului de OUG publicat în transparență decizională de Ministerul Muncii și Solarității Sociale este argumentată, printre altele, de situația excepțională generată de greva generală care afectează sistemul de învățământ preuniversitar de stat conduce la o situație care în lipsa adoptării unui cadru legal adecvat ar determina imposibilitatea încheierii anului școlar 2022-2023, cu afectarea dreptului la educație pentru trei milioane de elevi.

Potrivit notei de fundamentare, în Ordonanței de urgență nr. 53/2023 a fost prevăzut faptul că începând cu data de 01 iunie 2023 se majorează salariile de bază:

• a) personalului didactic și personalului didactic auxiliar din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și instituțiilor de învățământ superior cu suma 1000 de lei brut pe fiecare funcție;
• b) personalului didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor universitare, precum și pentru celelalte categorii de funcții cuprinse în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și care au calitatea de personal didactic auxiliar, conform Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare și desfășoară activitatea în sistemul național de învățământ, cu suma de 1000 de lei fiecare;
• c) personalului nedidactic din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și instituțiilor de învățământ superior cu suma 400 de lei brut pe fiecare funcție;

„Plata drepturilor salariale astfel cum au fost stabilite prin actul normativ anterior menționat nu a fost realizată, dispozițiile acesteia nefiind puse în aplicare. Ca urmare a negocierilor purtate între Guvern și reprezentanții federațiilor sindicale reprezentative de la nivelul sistemului național de învățământ s-a agreat de comun acord adoptarea unui act normativ care sa asigure îndeplinirea revendicărilor personalului din sistemul național de învățământ aflat în grevă”, se arată în nota.

Astfel, documentul guvernamental prevede o creștere cu 1.300 a salariilor cadrelor didactice și ale personalului didactic auxiliar și cu 400 de lei a personalului nedidactic, începând cu drepturile aferente lunii iunie.

Schimbări preconizate

Conform documentului, dacă este adoptat de Guvern, începând cu data de 01 iunie 2023 se majorează salariile de bază:

• d) personalului didactic și personalului didactic auxiliar din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și instituțiilor de învățământ superior cu suma 1300 de lei brut pe fiecare funcție;
• e) personalului didactic auxiliar din cadrul bibliotecilor universitare, precum și pentru celelalte categorii de funcții cuprinse în anexele la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare și care au calitatea de personal didactic auxiliar, conform Legii educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare și desfășoară activitatea în sistemul național de învățământ, cu suma de 1300 de lei fiecare;
• f) personalului nedidactic din cadrul unităților de învățământ preuniversitar și instituțiilor de învățământ superior cu suma 400 de lei brut pe fiecare funcție. Această sumă se acordă și pentru personalul nedidactic încadrat la nivelul salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată, având în vedere faptul că pentru unele categorii de funcții, grila aflată în plată este sub nivelul salariului de baza minim aflat în plată, fiind necesar ca de aceasta suma, de 400 de lei să beneficieze și aceasta categorie de personal.

Pentru anul curent, adoptarea modificărilor ar costa bugetul de stat 2.750.505 lei, dintre care 2.362.040, cheltuieli de personal.

„Impactul financiar calculat în prezentul proiect de ordonanță de urgență include și sumele cuprinse în Ordonanța de Urgență nr. 53/2023. De majorările salariale prevăzute în prezenta ordonanță de urgență beneficiază personalul didactic, didactic auxiliar și nedidactic din unitățile de învățământ preuniversitar și instituțiile de învățământ superior. În contextul în care România are obligația să respecte jaloanele impuse prin PNRR și având în vedere situația excepțională care impus adoptarea prezentei ordonanță de urgență, în urma negocierilor desfășurate între reprezentanții Guvernului și liderii federațiilor sindicale care au declanșat greva generală la nivelul sistemului național de învățământ, pentru a putea asigura deblocarea sistemului de învățământ și respectarea dreptului la educație pentru 3 milioane de elevi, în urma negocierilor GuvernFederații sindicale, s-a convenit asupra faptului noua lege a salarizării va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23 % din maximul grilei de salarizare din sistemul public, iar creșterea salarială pe noua grilă se va face etapizat, prima tranșă de la 1.01.2024 fiind de 50% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării”, precizează inițiatorii în nota de fundamentare.

Propunerile, sugestiile şi opiniile cu privire la acest proiect de act normativ, pot fi transmise la adresa de e-mail a instituției : [email protected]

Potrivit celui mai recent raport la nivelul Uniunii Europene privind salarizarea profesorilor și directorilor de școli, elaborat de Agenția Executivă Europeană pentru Educație și Cultură, Eurydice, pentru anul școlar 2020/2021, cadrele didactice din școlile de stat au avut printre cele mai mici venituri din Europa.

Astfel, un profesor cu vârsta între 25 și 64 de ani, avea un salariu mediu brut anual între 12.026 și 12.403 euro (în funcție de clasificarea standard internațională a sistemelor educaționale). Rotunjind la salariu brut anual de sub 12.500 de euro, deci aproape 1.043 de euro brut lunar – la un calcul general (pe baza unui simulator online), asta ar însemna, la cursul și conform taxelor și impozitelor la zi, un salariu brut de aproximativ 5.200 de lei, iar unul net, de 3.042 de lei.

Dacă salariul brut s-ar majora cu 1.300 de lei lunar, conform modificării propuse, ar rezulta un salariu mediu brut lunar de 6.500 de lei, iar net, de 3.802 de lei.

Rotunjit, anual ar însemna 15.600 de euro salariul mediu brut, care este aproape de minimul din Estonia din raportul citat.

În mod evident, ceea ce reiese și din raport, nivelul salarial mediu real al profesorilor este puternic corelat cu produsul intern brut (PIB) pe cap de locuitor din țara respectivă (adică, acolo unde este cel mai mare PIB pe cap de locuitor, salariul mediu anual este cel mai mare). În două treimi dintre sistemele educaționale, salarizarea profesorilor din toate sau cele mai multe niveluri de învățământ depășește PIB-ul pe cap de locuitor.

Pe de altă parte, România se numără printre cele 7 țări (Cehia, Estonia, Irlanda, Ungaria, România, Suedia și Norvegia) unde salarizarea este sub PIB-ul pe cap de locuitor, la toate nivelurile de învățământ; în alte 7 țări, există o situație similar la cel puțin unul dintre nivelurile de învățământ (în Danemarca, Malta, Slovacia și Finlanda doar la pre-primar, în Italia și Islanda la pre-primar și primar, iar în Letonia la toate nivelurile, cu excepția învățământului general secundar superior.

România nu se număra printre cele 15 țări în care salariile crescuseră, prin modificări legislative, în perioada dintre anii școlari 2019/2020 și 2020/2021.

OUG Modificare Completare Salarizare Invatamant de Stat by Gandul.info on Scribd