Noile măsuri fiscale asumate de Guvernul Ciolacu ating și domeniul jocurilor de noroc, o veritabilă industrie în plină dezvoltare, care derulează afaceri de ordinul miliardelor de euro. Nici bine nu a început să se vorbească despre predictibilitate și ordine în această activitate, că apele deja s-au învolburat.
Premierul Marcel Ciolacu și-a propus să întărească semnificativ cadrul legal pentru operatorii din industria jocurilor de noroc, însă cealaltă tabără contraatacă arătând care vor fi efectele după implementarea acestor măsuri.
Într-un material amplu realizat de Fanatik se vorbește despre o Ordonanță de Urgență a Guvernului pregătită pentru luna octombrie și care îi vizează pe toți actorii de pe piața jocurilor de noroc.
OUG prevede, ce-i drept, mărirea substanțială a taxelor, dar în același timp aduce și reglementări importante în domeniu, unele chiar necesare, cum ar fi:
Iată de ce se poate spune că această OUG nu urmărește doar colectarea unor sume suplimentare la bugetul de stat, ci este o veritabilă reformă pe care Guvernul Ciolacu o are în vedere.
Unele teorii apocaliptice vorbesc despre „dispariția industriei jocurilor de noroc”, ba se merge până acolo încât se spune că „dispare capitalul românesc”. Realitatea, arată articolul din Fanatik, este exact pe dos – se urmărește supraviețuirea industriei!
Specialiști din cadrul ONJN și de la Ministerul Finanțelor Publice au analizat cu profesionalism măsurile propuse de Guvern și efectul acestora pentru statul român, industria jocurilor de noroc, dar mai ales consumatori.
Vorbind despre creșterea taxelor, care asigură un venit suplimentar la bugetul de stat, în OUG pot fi identificate câteva reglementări importante.
PĂREREA SPECIALIȘTILOR – se oprește definitiv șmecheria „optimizării fiscale” pe care unii operatori o aplică nestingheriți în acest moment, iar taxarea profitului va fi făcută numai în România, cu încasări crescute semnificativ la bugetul de stat și venituri suplimentare din taxe și impozite, de care să beneficieze cetațenii români, nu cetățenii altor țări.
Aportul la bugetul de stat va fi de ordinul sutelor de milioane de euro!!
PĂREREA SPECIALIȘTILOR – creșterea tuturor acestor taxe este mare, pe alocuri nerezonabilă, dar operatorii serioși o vor putea suporta, cu un impact negativ în primă fază, urmat de o reechilibrare a business-ului în faza 2.
Totul, sub condiția obligatorie ca Guvernul să nu procedeze disperat sau amatoristic în viitor și să mărească în mod nejustificat taxele an de an. Este esențial să existe o predictibilitate fiscală pe termen mediu și lung și pentru operatorii de jocuri de noroc.
PĂREREA SPECIALIȘTILOR – se elimină posibilitatea de oferire a unui serviciu similar cu cel al sloturilor clasice, dar cu o taxare de aproximativ 3 ori mai mică! Totodată, se va reduce vizibilitatea potențial toxică în domeniu, având în vedere condițiile laxe în care aparatele pot fi amplasate oriunde în prezent, și elimină posibilitatea diminuării taxelor achitate.
Prin OUG, jucătorii vor fi protejați mult mai bine de eventualele riscuri de neplată din partea unor operatori din „zona gri”.
Tot în Ordonanța de Urgență, dar la categoria standard de profesionalism, au fost propuse trei măsuri:
PĂREREA SPECIALIȘTILOR – se reduce posibilitatea realizării unor activități ce pot fi foarte greu (dacă nu, imposibil!) de controlat, majoritatea la limita legii. Acesta este un risc pentru întreaga industrie.
PĂREREA SPECIALIȘTILOR – se generează o predictibilitate în colectarea taxelor.
PĂREREA SPECIALIȘTILOR – se colectează un fond solid, cu adevărat garantabil, pentru acoperirea eventualelor abateri ale operatorilor (amenzi, impozite/taxe sau sume de plată neachitate către clienți/jucători). Pe lângă garantarea 100% a taxelor la bugetul de stat, jucătorii sunt protejați de eventualele riscuri de neplată ale unor operatori ce activează la limită, în „zona gri”.
Mai mult, pentru a nu pierde garanțiile sau părți din garanții, operatorii trebuie să aibă un comportament exemplar, acest lucru ducând la o mai eficientă organizare și o mai bună imagine a industriei în spațiul public.
În fine, din ultima categorie atinsă de reforma Executivului, referitoare la protecția sporită a consumatorilor de jocuri de noroc, au fost identificate trei măsuri importante:
PĂREREA SPECIALIȘTILOR – se creează, în premieră, un fond consistent pentru susținerea unor ample programe de combatere a dependenței în domeniul jocurilor de noroc. Fondul pentru promovarea jocului responsabil și eliminarea adicției are o valoare stabilită la 40 de milioane euro anual!
În plus, această măsură poate securiza, în ansamblul ei, industria jocurilor de noroc din România, puternic atacată pentru lipsa de responsabilitate de către organizații civice, ONG-uri, dar mai ales de politicieni interesați să dobândească repede, pe calea cea mai ușoară, un anumit capital de imagine și implicit voturi.
PĂREREA SPECIALIȘTILOR – se realizează o mai bună protecție a jucătorilor cu potențiale probleme privind adicția, extinzând excluderea acestora de la nivelul unui operator individual la nivelul întregii industrii. Se repară, astfel, o eroare de tehnică legislativă, care nu oferea de fapt protecție reală persoanelor dependente de jocuri de noroc.
În prezent, obligația cade în sarcina fiecărui operator. Prin urmare, dacă o persoană voia să se autoexcludă, aceasta ar fi trebuit să scrie câte o cerere de autoexcludere pentru fiecare operator în parte.
În schimb, prin propunerea de modificare a OUG, jucătorul care consideră că are o problemă privind adicția, va putea face o singură cerere pe care o va transmite către ONJN, care, la rîndu-i, o va înscrie în Registrul Național și va fi comunicată fiecărui operator în parte.
PĂREREA SPECIALIȘTILOR – se oferă o protecție sporită jucătorilor, dar mai ales persoanelor care, deși nu vor să participe sau nu au legătură cu jocurile de noroc, intrând în respectiva locație, sunt expuse vizualizării aparatelor și tentate automat să joace.
Preponderent, astfel de locații sunt în urbanul mic sau în mediul rural, unde clienții sunt mult mai vulnerabili social.
De asemenea, interzicerea comercializării băuturilor alcoolice într-o sală de jocuri de noroc va asigura un joc responsabil, mai multă rațiune, deciziile și cuantumul sumelor jucate nefiind influențate de consumul de băuturi alcoolice.
Un posibil model pentru România ne vine din statele occidentale, acolo unde jocurile de noroc online sunt permise doar dacă sunt operate prin societatea licențiată în țara respectivă.
Iată că, făcând această analiză, vedem cum, de fapt, OUG a Guvernului Ciolacu mai degrabă consolidează industria jocurilor de noroc decât o distruge.
Este firesc ca Executivul să se orienteze spre practica din Vest, acolo unde în state ca Franța, Belgia, Olanda, Italia, Spania sau Grecia jocurile de noroc online sunt permise cu obligativitatea de a fi operate prin entitatea/societatea licențiată în țara respectivă. Este o politică fiscală sănătoasă a unor state cu adevărat consolidate, care aleg să controleze din aproape fenomenul și să încaseze pe plan intern taxele și impozitul pe profit al societăților de profil.
Asociația Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță contestă vehement prevederile din Ordonanța de Urgență a Guvernului și în mod special măsurile referitoare la mărirea taxelor și obligativitatea mutării societăților în România, care presupune colectarea pe plan intern a impozitelor.
AOJND, prin președintele Odeta Nestor, a trimis o scrisoare deschisă către Ministerul Finanțelor Publice, prin care își argumentează punctele de vedere și propune amânarea adoptării OUG pentru cel puțin trei luni.
Iată, integral, scrisoarea AOJND:
„În atenţia:
Domnului Marcel – Ioan Boloș
Ministru
Ministerul Finantelor Publice
Subiect: Propunerea de modificare și completare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc
Stimate Domnule Ministru,
Vă transmitem prin prezenta comentariile punctuale ale Asociației Organizatorilor de Jocuri de Noroc la Distanță rezultate în urma unei analize preliminare a draftului inițial de propunere legislativă pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, urmând să revenim, în măsura în care este necesar, cu o analiză extinsă și eventuale sugestii de modificare a acestui draft.
Punctul 1 din draft (cu referire la modificarea art. 1 alin. (2) din OUG nr. 77/2009), punctul 3 din draft (cu referire la modificarea art. 1^3 alin. (3) din OUG nr. 77/2009), coroborate cu punctul 12 (cu referire la modificarea art. 13 alin. (1) din OUG nr. 77/2009), punctul 18 (cu referire la modificarea art. 15 alin. (1) lit. B (viii) și (ix) din OUG nr. 77/2009) și punctul 19 din draft.
Punctele ante-menționate modifică legislația actuală în sensul în care se exclude posibilitatea persoanelor juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spaţiul Economic European sau din Confederaţia Elveţiană să aplice și respectiv să obțină o licență de organizare și o autorizație de exploatare a jocurilor de noroc la distanță în România, draftul în discuție instituind obligativitatea ca persoanele juridice care aplică pentru obținerea unei licențe de organizare și a unei autorizații de exploatare a jocurilor de noroc la distanță să fie societăți comerciale înmatriculate în România.
Mai mult, punctul 18 din draft modifică legislația actuală în sensul în care echipamentele tehnice de comunicații și sistemul informatic central al organizatorului trebuie să fie amplasate pe teritoriul României.
In acest moment orice autoritate publica poate sa aiba acces la toate informatiile activitatii pe teritoriul Romaniei. Toate datele conform reglementarilor existente ,se afla pe teritoriul Romaniei in data-centere certificate si cu proceduri foarte clare.
In toata perioada de zece ani de reglementare NU a existat nicio cercetare care sa priveasca o suspiciune in activitatea operatorilor.
Toata activitatea este auditata si certificata de catre firme de audit si certificare internationale care sunt licentiate de catre ONJN. Auditurile sunt depuse la ONJN si toate verificarile jocurilor sunt depuse la momentul implementarii.
Precizăm, pe de o parte, faptul că modificările ante-menționate propuse prin draftul în discuție adaugă cerințe tehnice suplimentare față de legislația existentă care modifică în mod substanțial condițiile de licențiere a jocurilor de noroc la distanță în România, încadrându-se astfel în noțiunea de reglementări tehnice care, potrivit Directivei (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale, sunt supuse obligației de notificare la Comisia Europeană prin intermediul TRIS, procedură de notificare care nu este îndeplinită în momentul de față și fără de care draftul în discuție nu poate fi adoptat.
În România, mecanismul procedurii de notificare a fost implementat prin Hotărârea nr. 401 din 2 iunie 2016 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană. Potrivit art. 7 din acest act normativ, în scopul armonizării punctelor de vedere cu cele ale Comisiei şi statelor membre ale Uniunii Europene în legătură cu un proiect de reglementare tehnică, organele administraţiei publice şi celelalte autorităţi cu funcţie de reglementare trebuie să amâne adoptarea unui proiect de reglementare tehnică pentru o perioadă de 3 luni de la data la care acesta a fost primit de către Comisie, ca urmare a comunicării prevăzute la art. 6 alin. (2) din același act normativ.
Potrivit informațiilor publice existente pe platforma TRIS (accesibilă la următorul link Prevention of technical barriers to trade | TRIS – European Commission (europa.eu)) la data de 21 august 2023, nu există o astfel de notificare din partea Guvernului României cu privire la draftul în discuție de propunere de modificare și completare a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc – vă redăm mai jos print screen cu rezultatele generate în urma verificării pe platforma TRIS a proiectelor notificate până la data de 21 august 2023.
Pe de altă parte, modificările ante-menționate sunt complet incompatibile cu legislația UE și cu principiile pieței interne unice, astfel cum acestea au fost stabilite prin Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, piața unică reprezentând un spațiu fără frontiere interne în care este asigurată, printre altele, libera circulație a serviciilor, modificările propuse a fi adoptate prin draftul în discuție fiind în măsură să afecteze în mod direct libera circulație a serviciilor și să creeze astfel obstacole în calea bunei funcționări a pieței interne unice.
Punctul 19 din draft (cu referire la introducerea unui nou punct în cadrul art. 15 alin. (1) lit. B din OUG nr. 77/2009)
Punctul ante-menționat reprezintă așa-numitele norme tranzitorii aplicabile operatorilor nerezidenți care operează deja în România jocuri de noroc la distanță (de mai bine de 8 ani) inițial în baza dreptului temporar și ulterior în baza licenței de organizare și a autorizației de exploatare obținute de la ONJN în urma parcurgerii procedurii de licențiere și autorizare. Aceste norme tranzitorii prevăd obligativitatea ca acești operatori să facă “dovada operării prin intermediul unei societăți înmatriculate pe teritoriul României în termen de 6 luni de la momentul publicării actului de modificare a ordonanței”, sub sancțiunea anulării licenței.
Prin raportare la cerința impusă prin punctul 19, facem precizarea conform căreia, cadrul legislativ actual din România nu reglementează un astfel de mecanism, neexistând instituția juridică a “operării prin intermediul unei alte societății”.
Dacă ceea ce se intenționează a se remedia în această situație sunt acele cazuri în care există suspiciuni de sediu permanent din partea operatorilor nerezidenți licențiați în România pentru desfășurarea de activități de jocuri de noroc la distanță, subliniem că, într-o atare situație, există mecanisme de control, sancționare și taxare în baza prevederilor legislației fiscale deja în vigoare în România, prevederi aplicate cu succes și în alte industii (ex. industria farmaceutică).
punctele 24 și 25 din draft – creșterea cuantumului garanțiilor pentru acoperirea riscului de neplată a obligaţiilor faţă de bugetul general consolidat, precum și creșterea cuantumului taxelor aplicabile atât în ceea ce privește licențiații clasa I de jocuri de noroc la distanță, cât și licențiații clasa a II-a
Cu privire la garanțiile pentru acoperirea riscului de neplată a obligaţiilor faţă de bugetul general consolidat, facem precizarea că, de la cuantumul actual care este de 100.000 EUR per tip de activitate de jocuri de noroc la distanță pentru care se solicită licența clasa I (respectiv 100.000 EUR pentru jocuri tip cazinou (care includ și jocurile tip slot-machine și poker online), 100.000 EUR pentru jocuri tip pariuri în cotă fixă, pariuri mutuale și pariuri în contrapartidă, 100.000 EUR pentru bingo și keno online), cuantumul acestora se intenționează a fi crescut de până la 35 de ori, un operator de jocuri de noroc care intenționează a aplica pentru o licență și autorizație de jocuri de noroc la distanță tip cazinou și tip pariuri la distanță (sau a păstra actualele licențe și autorizații) trebuie să securizeze, în favoarea organului fiscal competent, o garanție în valoare de 7.000.000 EUR. Cresterea la acest nivel o sa duca la retragerea din piata a majoritatea operatorilor de online intrucat, in privinta fluxului de numerar, aceasta crestere are un impact major si nu exista un motiv economic de a face acest lucru.
Operatorii licentiati pentru activitatea de online au bugete aprobate pentru perioada de licentiere iar aceste modificari tot mai dese de taxe fac ca Romania sa nu mai fie o piata interesanta decat pentru cei care gasesc cai de a eluda plata taxelor si de a oferii servicii online jucatorilor romani.
Cu privire la aceste garantii ,aceste sume se regasesc blocate in contul operatorului ,nu sunt venituri la bugetul statului. Prin aceste garantii statul isi doreste sa aiba siguranta incasarii taxelor ,in ultimii zece ani de cand s-a reglementat domeniul online nu a fost nici macar o situatie in care un singur operator sa nu platesca sau sa inchida activitatea fara sa achite toate datoriile la bugetul statului.
Din această perspectivă, având în vedere că însuși scopul securizării garanției în discuției este acela de a asigura plata sumelor pe care operatorul ar ajunge să le datoreze bugetului de stat [respectiv taxa anuală de licență care potrivit draftului în discuție se intenționează la a se stabili în cuantum fix de 300.000 EUR, taxa anuală de autorizare (în cuantum de 21% din veniturile din jocuri de noroc, realizate la nivelul organizatorului, astfel cum sunt definite la art. 1¹ din ordonanţa de urgenţă [respectiv “venitul din jocurile de noroc al unui operator licenţiat se calculează ca diferenţa dintre sumele încasate de la jucători cu titlul de taxă de participare la joc şi premiile acordate (inclusiv «jack-pot»-ul) pentru fiecare tip de joc pe o zi/lună calendaristică”], dar nu mai puțin de 400.000 EUR potrivit draftului în discuție) și contribuția anuală de joc responsabil (în cuantum de 200.000 EUR potrivit draftului în discuție – Referitor la cresterea taxei pentru derularea programului joc responsabil, va mentionam ca in cadrul ONJN, exista un fond constituit de 8 ani, in care anual se colecteaza sume de la toti operatorii, institutia ne-accesand un euro, din acesta pana la momentul actual.)], precizăm că nivelul acestor garanții nu trebuie astfel să depășească suma la care s-ar putea ajunge prin neplata taxelor aplicabile și datorate bugetului de stat de către operatorii de jocuri de noroc la distanță. Ipotetic, pentru ca nivelul taxelor datorate (și care ar trebui garantate) de către operatorii de jocuri de noroc la distanță să ajungă la 7.000.000 EUR, ar însemna ca operatorul să aibă venituri lunare din jocuri de noroc de peste 30.000.000 EUR ceea ce nu este conform cu realitatea faptică și comercială, aspect care poate fi verificat cu ușurință ca urmare a inspectării Anexelor 8 și a declarațiilor D100 pe care operatorii au obligația să le depună atât la ONJN cât și la organul fiscal în fiecare lună.
De altfel, prin raportare la obligația operatorilor de a depune, în fiecare lună, atât la ONJN cât și la autoritatea fiscală, Anexa 8 și declarațiile D100, precizăm că un astfel de calcul (cu referire la, eventual, o medie a nivelului/cuantumului sumei la care s-ar putea ajunge să fie necesar a fi garantată de către operatorii de jocuri de noroc la distanță în ceea ce privește taxele aplicabile) poate fi efectuat de către ONJN, precum și de către organul fiscal, ambele autorități dispunând de informațiile necesare în acest sens din partea operatorilor de jocuri de noroc la distanță.
Consecința clară care va decurge din creșterea drastică a nivelului taxării, contribuțiilor de joc responsabil și a garanțiilor ce se intenționează a fi impuse prin draftul în discuție (creștere care este, după cum am menționt, în unele cazuri de peste 35 de ori mai mare și care este complet nejustificată și în deplină neconcordanță cu realitatea faptică și comercială confirmată de cifrele deja circulate și aduse la cunoștința ONJN și a organului fiscal de către operatorii de jocuri de noroc la distanță) este riscul (real și foarte mare) de părăsire a pieței de către operatorii deja licențiati (atât clasa 1 cât și clasa 2), precum și o imposibilitate practică a altor operatori de accesare a pieței legale din România, cu riscul inerent al dezvoltării pieței negre.
Având în vedere comentariile preliminare expuse mai sus, este opinia noastră fermă că, în interesul siguranței juridice și în vederea bunei funcționări a industriei jocurilor de noroc online, cu consecința atragerii (dar și păstrării) la bugetul de stat a taxelor care revin din această industrie, draftul în discuție nu poate fi adoptat în forma actuală, fiind necesare modificări de substanță asupra acestuia cu înlăturarea tuturor măsurilor impuse care sunt de natură a restricționa (până la a închide chiar) industria jocurilor de noroc online.
Cu stimă,
Odeta Nestor – Președinte AOJND”